Documentarul Recorder sub lupa lui Turcescu, Mihaiu și Curea. Fracturile din sistemul judiciar
Discuția din cadrul podcastului „Hai Live cu Turcescu” a început cu analiza efectelor documentarului Recorder asupra magistraților români și a relației dintre judecători și procurori. Mirel Curea a atras atenția asupra mesajelor care par să încurajeze o revoltă împotriva sistemului:
„Am văzut că există un îndemn adresat magistraților să se revolte împotriva sistemului. În mod cert există o fractură între judecători, între procurori, dar între judecători și procurori, pe de altă parte, Nu există această chestie dată în documentar, văzută, filmată, redat.
Acum mă gândesc că după un documentar ca ăsta merită o anchetă judiciară. Nu ar merita asemenea dacă apare în Anglia așa ceva cu judecători care își schimbă vocea, care își acoperă fața, care vorbesc despre o mafie care i-ar executa și sunt judecători care au fost executați pentru că s-au drogat”, a spus Curea.
Curea subliniază că în România, spre deosebire de alte țări, materialele care sugerează pericole iminente pentru judecători ar trebui să fie supuse unei atenții juridice mai atente, pentru a verifica autenticitatea și gravitatea afirmațiilor prezentate.
Robert Turcescu a completat această perspectivă, explicând modul în care documentarele pot genera impresii distorsionate:
„Stai puțin să și dialogăm un pic. Asta este ok pentru cei care nu au văzut documentarul. Asta e o chestiune care ajunge să fie ușor năucitoare, ca să nu zic altfel. Bă, când faci o astfel de treabă într-o închetă jurnalistică, da?
Dacă e vorba de mafie, repet, dacă e vorba de mafie, noi știm ca ziariși că într-adevăr poți să faci interviu cu unul din mafie sau cu unul care vorbește despre ce e în interior în mafie și îi pui și o cagulă pe față și îi modifici și vocea.
Îl filmezi cu spatele, cu nu știu ce, pentru că omul își riscă viața. Viața la propriu, nu viața profesională, nu cariera, nu gradul …, nu știu ce o chestie de genul ăsta sau vreo sancțiune de la CSM. Bă, viața! Zici, bă, îl omoară, îi trag un glonț în cap și îl găsești dimineață cu gâtul tăiat.”
Turcescu insistă asupra diferenței dintre riscurile reale de securitate, cum ar fi amenințările de violență fizică, și riscurile legate strict de carieră sau sancțiuni administrative, subliniind că spectacolul vizual al documentarului poate exagera gravitatea situației.
Mirel Curea a criticat maniera în care documentarul a fost realizat: Niște securisme infecte cap-coadă
Mirel Curea a criticat maniera în care documentarul a fost realizat, considerând că accentul pus pe anonimatul judecătorilor și pe dramatizarea poveștilor creează o imagine distorsionată a sistemului judiciar:
„Judecătorii ăștia care vorbesc, ăștia încalcă o merse. Toată povestea aia, Recorder, ca toate poveștile lor, sunt niște securisme infecte cap-coadă. Ce dracu’ despre ce vorbim? Nu știm toți”.
Curea a folosit o analogie pentru a sublinia efectul de captivare a publicului prin exagerări vizuale și dramatice:
„Să vadă, băi, proștii cad în cur de admirație, precum cade în cur de admirație vițelul la poarta nouă. Eu da, că vreau să fac o anchetă acum și să găsesc jurnaliștii care îl iubesc pe Picasso, ca să dau un exemplu nevinovat. Păi căuți 10 jurnaliști care îl iubesc pe Picasso, să-mi vorbească de Picasso. Păi asta înseamnă că presta românească stă în cap după Picasso? Ce dracu?
Este un securism infect care îi servește lui Nicușor Dan. Punc, pa! Nu știu cum stau să închid vremea.
Iar ăia cu blurați, mascați cu vocile. Distorsionate. Uită-te și tu la băieți, pe aia spun niște căcaturi, de fapt. Că eu înțeleg să ai vocea blurată dacă spui și a venit generalul cu tare la mine, a scos pistolul, mi l-a pus în ceafă, iar eu n-am avut încotro, a trebuit să semnez o hotărâre judecătorească prin care am făcut o nedreptate. Dar de ce să spui cu vocea și mecla blurate niște căcaturi?”
Robert Turcescu a recunoscut și el limitele documentarului, punctând dificultățile de a reda în mod fidel complexitatea justiției românești:
„Bravo, așa e, așa e, da. Aici e o mare problemă”.
Influența CSM și independența judecătorilor abordate de Mihaiu
Liviu Mihaiu a completat discuția, abordând influența Consiliului Superior al Magistraturii asupra magistraților și modul în care anumite decizii au afectat independența acestora. El a adus în discuție cazurile Panioglu și Guluțanu, care au fost excluse din magistratură pentru că au refuzat să cedeze presiunilor externe:
„Mai sunt totuși să vede din acest documentar că CSM-ul, Savonea a devenit practic o instituție totală împotriva principiului independenței judecătorilor. Vă aduc aminte de un caz, cazul doamnelor Panioglu și Guluțanu, excluse din magistratură de către CSM, pentru că și-au păstrat coloana vertebrală și nu au răspuns la presiuni și ar merita o continuare documentarul ăsta pe celelalte aspecte, cum am spus și eu.
Pe de altă parte, noi toți știm de amestecul, mixtiunea serviciilor în activitatea DNA. Ei și-au înstruit procurorii, ei și-au pus cu mâna, ei și-l pun și pe procurorul șef, pentru că procurorul șef al DNA-ului nu poate să ajungă acolo fără avizul serviciului secret, haideți să fim foarte serioși”, a spus Mihaiu.
Mihaiu a subliniat că, deși documentarul oferă informații relevante, acesta nu acoperă întreaga complexitate a sistemului judiciar, iar unele situații sunt mult mai complicate decât apar în materialul jurnalistic.
„Bun. Dacă tot vorbim de modul în care s-a făcut justiție în România ultimilor ani, trebuie să recunoaștem dacă e aliniată sau nu a unei intenții guvernamentale, a unei găști. Așa, acest material jurnalistic e foarte bun dar nu relevă tot, nu este cum să zic, nu este întreg, nu are toată, hai să zic, toată Curtea Justiției.
E greu să faci cu toată curtea justiției așa ceva, într-adevăr. E greu să vezi oameni vorbind sau să convingi oameni să vorbească din…Vă aduc aminte de sinuciderea lui Panait? Procuror! Asta ca să facem, să nu facem din justiție un caz contemporan. Nu, justiția are probleme de foarte mult”, a mai spus el.
