Oboseala mentală, dușmanul oamenilor. Creierul epuizat începe să ia decizii proaste
SURSA FOTO: Dreamstime - oboseala mentală
După o zi aglomerată, oboseala mentală nu se vede doar în lipsa de energie, ci poate influența chiar și deciziile pe care le luăm. Un nou studiu ne arată ce se întâmplă în creier când suntem epuizați și de ce alegem soluțiile mai ușoare, chiar dacă ele ne oferă mai puține beneficii.
Oboseala mentală ne schimbă alegerile. De ce alegem varianta mai ușoară după o zi solicitantă?
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins ne arată că oboseala mentală nu ne face doar să ne simțim epuizați, ci ne poate influența și alegerile. Descoperirea ar putea explica de ce, după o zi solicitantă, alegem adesea varianta cea mai ușoară, chiar dacă aceasta nu este și cea mai avantajoasă.
În cadrul cercetării, 28 de voluntari au fost monitorizați cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), în timp ce efectuau sarcini care solicitau intens memoria și atenția. Ulterior, participanții au trebuit să aleagă între un test simplu, recompensat cu o sumă mică de bani, și unul mai dificil, care oferea o recompensă mai mare.
Pe măsură ce oboseala mentală creștea, cei mai mulți participanți au început să opteze pentru varianta mai ușoară, chiar dacă aceasta le aducea un câștig mai mic. Potrivit cercetătorilor, comportamentul sugerează că epuizarea cognitivă reduce motivația de a depune un efort suplimentar, chiar și atunci când recompensa oferită pentru acel efort este suficient de atractivă.
Analizele au arătat că, în timpul stărilor de oboseală mentală, comunicarea dintre două regiuni importante ale creierului devine mai intensă. Este vorba despre cortexul prefrontal dorsolateral, implicat în planificare și luarea deciziilor, și insula anterioară dreaptă, o zonă care monitorizează starea organismului, inclusiv senzația de oboseală.
Cu cât semnalele dintre aceste două regiuni erau mai puternice, cu atât participanții erau mai puțin dispuși să accepte sarcinile dificile. Cercetătorii consideră că acest mecanism ar putea explica modul în care creierul evaluează dacă o anumită recompensă justifică sau nu efortul necesar pentru a o obține.
Oboseala cognitivă, legată de deciziile pe care le luăm. Ce ne poate ajuta să facem alegeri mai bune?
Autorii studiului consideră că rezultatele pot contribui la o mai bună înțelegere a unor afecțiuni în care oboseala cognitivă reprezintă o problemă importantă, precum depresia, sindromul „long COVID” sau scleroza multiplă. În astfel de situații, semnalele care transmit senzația de epuizare ar putea fi amplificate, influențând procesul de luare a deciziilor și reducând capacitatea persoanelor de a desfășura activități solicitante. Pe termen lung, identificarea circuitelor cerebrale implicate ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente și terapii menite să reducă efectele oboselii cognitive.
Cercetătorii subliniază însă că acest mecanism are și un rol protector, deoarece împiedică organismul să consume mai multă energie decât poate susține. În viața de zi cu zi, această tendință ne poate determina, totuși, să renunțăm tocmai la activitățile care ne-ar putea ajuta să ne refacem, precum o plimbare, exercițiile fizice sau pregătirea unei mese sănătoase.
Studiile anterioare au arătat că oamenii reușesc mai ușor să depășească senzația de epuizare atunci când o activitate are o semnificație personală sau este percepută ca fiind importantă. Potrivit cercetătorilor, schimbarea modului în care privim o anumită sarcină și concentrarea asupra beneficiilor pe termen lung ne pot ajuta să facem alegeri mai bune chiar și atunci când suntem obosiți.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.