Căldura extremă schimbă comportamentul oamenilor. De ce reacționează creierul diferit la temperaturile ridicate

Căldura extremă afectează nu doar organismul, ci și modul în care funcționează creierul și influențează comportamentul uman. Specialiștii atrag atenția că temperaturile foarte ridicate pot amplifica iritabilitatea, anxietatea și chiar agresivitatea, pe fondul stresului termic și al deshidratării. În contextul valurilor de căldură tot mai frecvente din Europa, experții explică mecanismele prin care temperaturile extreme influențează sănătatea mintală și recomandă măsuri simple pentru reducerea riscurilor.

Cum influențează căldura extremă funcționarea creierului și reacțiile emoționale

Căldura extremă produce efecte care depășesc disconfortul fizic provocat de temperaturile ridicate, iar impactul se resimte inclusiv asupra sănătății mintale. Dacă efectele precum deshidratarea, arsurile solare sau insolația sunt bine cunoscute, cercetările recente arată că perioadele caniculare pot modifica și felul în care oamenii reacționează emoțional.

Potrivit psihologilor, în zilele foarte călduroase cresc frecvența episoadelor de agresivitate, conflictele în trafic și numărul persoanelor care ajung la camerele de gardă din cauza problemelor de sănătate mintală.

„Cercetările arată că în zilele mai călduroase, ratele de agresivitate, furie la volan, violență și chiar vizite la camera de gardă din cauza problemelor de sănătate mintală tind să crească”, a declarat Susan Albers, psiholog clinician la Clinica Cleveland, pentru Euronews Health.

Specialista explică faptul că organismul consumă o cantitate semnificativă de energie pentru a-și menține temperatura în limite normale. În aceste condiții, creierul dispune de mai puține resurse pentru autocontrol și gestionarea emoțiilor.

„Când ne simțim inconfortabil fizic, avem mai puțină răbdare, suntem mai iritabili și reacționăm mai repede emoțional”, a spus Albers.

Deshidratarea agravează și mai mult aceste efecte. Organizația Mondială a Sănătății recomandă consumul regulat de lichide în perioadele cu temperaturi ridicate, aproximativ un pahar de apă pe oră și cel puțin doi-trei litri de apă pe zi.

Atunci când organismul pierde prea multe lichide, capacitatea sa de reglare a temperaturii scade, iar simptome precum amețelile, durerile de cap și somnolența pot apărea rapid. În plus, funcțiile cognitive sunt afectate.

„Chiar și o deshidratare ușoară poate afecta părțile creierului responsabile de atenție, luarea deciziilor și emoții. S-ar putea să vă simțiți mai anxioși, mai amețiți sau mai iritabili înainte să vă dați seama că vă este sete”, a spus Albers.

Pentru reducerea efectelor provocate de temperaturile ridicate, experții recomandă consumul de băuturi reci și răcirea zonelor corpului unde vasele de sânge sunt aproape de suprafața pielii, precum gâtul, încheieturile mâinilor și gleznele.

De asemenea, schimbarea mediului poate avea un efect imediat asupra stării psihice.

„Supraîncălzirea poate face ca creierul să se simtă suprastimulat. Dacă observi că devii iritabil, anxios sau copleșit, schimbă-ți mediul”, a recomandat Albers.

Lipsa somnului în timpul nopților tropicale crește iritabilitatea și stresul

Pe lângă temperaturile foarte ridicate din timpul zilei, specialiștii atrag atenția asupra impactului pe care îl au nopțile tropicale asupra organismului. Acestea sunt definite prin temperaturi care nu coboară sub 20 de grade Celsius pe timpul nopții și devin tot mai frecvente inclusiv în statele europene cu climă temperată.

În mod normal, organismul folosește orele de somn pentru a reduce temperatura internă și pentru a se recupera după stresul acumulat în timpul zilei. Atunci când nopțile rămân foarte calde, acest proces este perturbat.

Explicând mecanismul fiziologic, Armel Castellan, consilier tehnic pentru servicii de căldură extremă la Organizația Meteorologică Mondială și la Organizația Mondială a Sănătății, arată că organismul are nevoie de temperaturi mai scăzute pentru a se reface complet.

„Când dormim, temperatura centrală scade, sistemul nostru cardiovascular se odihnește, iar stresul cumulativ al unei zile caniculare începe să se diminueze”, a declarat Armel Castellan, consilier tehnic pentru servicii de căldură extremă la Organizația Meteorologică Mondială și la OMS.

La rândul său, Susan Albers avertizează că lipsa unui somn odihnitor afectează direct capacitatea de reglare emoțională și toleranța la stres.

„Chiar și o singură noapte de somn prost te poate face mai reactiv emoțional, mai nerăbdător și mai puțin capabil să faci față frustrărilor cotidiene”, a remarcat ea.

Persoanele cu afecțiuni psihice și cele care urmează tratamente medicamentoase sunt cele mai expuse

Specialiștii avertizează că persoanele care suferă deja de tulburări psihice sunt mai vulnerabile la efectele căldurii extreme.

Studiile realizate în ultimii ani arată că temperaturile foarte ridicate pot avea atât efecte imediate, cât și consecințe care apar după o perioadă de timp. Printre acestea se numără creșterea riscului de suicid, accentuarea simptomelor de schizofrenie, agravarea anxietății, depresiei și a tulburărilor asociate consumului de substanțe.

Pentru persoanele diagnosticate cu anxietate, valurile de căldură pot crea un cerc vicios între simptomele fizice și cele psihice.

„Persoanele cu anxietate pot observa mai mult căldura, deoarece multe dintre senzațiile fizice ale supraîncălzirii, cum ar fi bătăile rapide ale inimii, transpirația și dificultățile de respirație, sunt similare cu anxietatea, ceea ce poate crea un ciclu în care fiecare se agravează pe cealaltă”, a spus Albers.

Psihologul atrage atenția și asupra tratamentelor medicamentoase. Unele antidepresive, stimulente, antihistaminice și medicamente utilizate pentru controlul tensiunii arteriale pot reduce capacitatea organismului de a se răci sau pot favoriza deshidratarea.

În plus, anumite tratamente pot deveni mai puțin eficiente atunci când organismul este supraîncălzit sau deshidratat, iar riscul apariției efectelor adverse poate crește în perioadele cu temperaturi extreme.