Canicula lovește din nou România. Ce recomandă medicii pentru a evita insolația și șocul termic

Canicula poate provoca probleme grave de sănătate, în special în rândul vârstnicilor, copiilor, gravidelor și persoanelor cu afecțiuni cronice. Ministerul Sănătății și platforma fiipregatit.ro au publicat o serie de recomandări pentru prevenirea efectelor temperaturilor extreme și pentru acordarea primului ajutor în caz de urgență. Specialiștii atrag atenția că expunerea prelungită la temperaturi foarte ridicate poate duce la epuizare termică, insolație și șoc termic. Respectarea măsurilor de protecție și recunoașterea simptomelor pot face diferența în situațiile critice.

Cum poate fi prevenită canicula și care sunt recomandările autorităților

Canicula reprezintă un risc major pentru sănătate în perioadele cu temperaturi extreme, iar autoritățile sanitare recomandă populației să limiteze expunerea la soare și să respecte măsurile de protecție pentru a reduce efectele căldurii asupra organismului.

Temperaturile foarte ridicate afectează în special persoanele în vârstă și pe cele care suferă de boli cronice. În acest context, Ministerul Sănătății recomandă evitarea expunerii prelungite la soare în timpul zilei și respectarea indicațiilor medicilor.

În același timp, un studiu publicat de cercetătorii de la Universitatea Roehampton din Londra arată că organismul uman poate tolera în condiții de siguranță o „temperatură critică superioară” cuprinsă între 40 și 50 de grade Celsius. După depășirea acestui prag, apare stresul termic, care poate provoca confuzie, greață, amețeli, dureri de cap și leșin.

Pentru a limita efectele temperaturilor ridicate, Ministerul Sănătății recomandă:

• evitarea expunerii la soare între orele 11:00 și 18:00;
• purtarea unor haine lejere, ample, din fibre naturale, în culori deschise, precum și a pălăriilor de soare, atunci când deplasarea în exterior este necesară;
• consumul a 1,5-2 litri de lichide pe zi, fără a aștepta apariția senzației de sete. Este recomandat consumul unui pahar de apă sau echivalentul acestuia la fiecare 15-20 de minute;
• consumul de fructe și legume proaspete, precum pepene, prune, castraveți și roșii, datorită conținutului ridicat de apă. O porție de iaurt poate asigura un aport de hidratare similar cu cel al unui pahar cu apă;
• achiziționarea alimentelor proaspete doar din magazine care dispun de instalații frigorifice funcționale;
  evitarea alimentelor ușor perisabile;
• evitarea băuturilor cu un conținut ridicat de cofeină, precum cafeaua, ceaiul sau băuturile tip cola, dar și a sucurilor carbogazoase bogate în zahăr, deoarece favorizează deshidratarea;
• evitarea activităților desfășurate în aer liber care presupun un consum ridicat de energie, precum sportul sau grădinăritul.

Ce măsuri trebuie luate în locuință și cine este cel mai expus riscurilor

Pe lângă măsurile recomandate pentru deplasările în exterior, autoritățile atrag atenția că locuințele trebuie pregătite pentru perioadele cu temperaturi foarte ridicate, astfel încât riscul supraîncălzirii să fie redus.

Platforma fiipregatit.ro recomandă verificarea funcționării sistemelor de aer condiționat sau a ventilatoarelor și limitarea pătrunderii căldurii în locuință prin izolarea ferestrelor.

Printre măsurile recomandate se numără montarea temporară între geamuri și perdele a unui sistem de reflectare a căldurii, precum folia de aluminiu. De asemenea, ferestrele expuse direct la soare trebuie acoperite cu draperii, jaluzele sau obloane, care pot reduce temperatura din interior cu până la 80%. Ferestrele ar trebui deschise pe timpul nopții, atunci când temperaturile exterioare sunt mai scăzute.

Specialiștii avertizează că anumite categorii de persoane sunt mai vulnerabile la efectele caniculei. Printre acestea se află:

• persoanele în vârstă, în special cele de peste 65 de ani;
• copiii, în special cei cu vârsta sub doi ani;
• femeile însărcinate;
• persoanele cu boli cronice, inclusiv diabet, afecțiuni endocrine, boli psihice, dependențe, schizofrenie, boala Parkinson, boli cardiovasculare, respiratorii sau renale;
• persoanele aflate sub anumite tratamente medicale, în special cele care prezintă febră;
• persoanele aflate în situații de vulnerabilitate socială, inclusiv oamenii fără adăpost, persoanele imobilizate sau izolate;
• persoanele care lucrează în aer liber ori desfășoară activități fizice solicitante, precum muncitorii din construcții, agricultură sau sportivii.

Ce recomandări există pentru persoanele care lucrează în aer liber în perioadele de caniculă

Canicula afectează în mod deosebit persoanele care își desfășoară activitatea în exterior, în special în domenii precum construcțiile și agricultura, unde expunerea la temperaturi ridicate este inevitabilă.

Specialiștii recomandă purtarea unor haine lejere, din fibre naturale, care să acopere cât mai mult suprafața corpului, precum și folosirea șepcilor sau pălăriilor pentru protejarea capului împotriva radiațiilor solare.

Hidratarea constantă este esențială în perioadele cu temperaturi extreme. Este recomandat consumul a peste doi litri de lichide pe zi, precum apă, ceaiuri sau sucuri naturale neîndulcite, servite la temperatura camerei.

Totodată, după fiecare oră de muncă desfășurată în exterior este indicată o pauză de aproximativ 15 minute într-un spațiu răcoros și bine ventilat. Dacă există această posibilitate, un duș cu apă la temperatura camerei poate contribui la reducerea temperaturii corpului.

În zilele în care valorile termice ating niveluri foarte ridicate, specialiștii recomandă adaptarea programului de lucru, astfel încât activitatea să fie întreruptă în intervalele cu temperaturi maxime și reluată după ora 18:00.

Ce simptome pot anunța epuizarea termică și când trebuie apelat serviciul de urgență 112

Medicii atrag atenția că recunoașterea rapidă a simptomelor provocate de caniculă este esențială pentru prevenirea complicațiilor severe și pentru acordarea la timp a primului ajutor.

Primele semne pot fi reprezentate de crampe musculare însoțite de transpirație abundentă, oboseală accentuată și senzație intensă de sete.

În cazul epuizării termice pot apărea crampe musculare, transpirație excesivă, piele rece și umedă, amețeală, leșin, slăbiciune, greață, vărsături, dureri de cap, puls rapid și slab, precum și respirație accelerată și superficială.

Insolația și șocul termic reprezintă urgențe medicale și pot fi recunoscute prin temperatură corporală de peste 40 de grade Celsius, lipsa transpirației, piele roșie și uscată, confuzie, agitație, tulburări de vorbire, delir, convulsii, greață, vărsături, dureri de cap, puls puternic și respirație rapidă.

Platforma fiipregatit.ro recomandă următoarele măsuri de prim ajutor:

• mutarea persoanei într-un loc răcoros, efectuarea unui duș, consumul de apă și măsurarea temperaturii corporale;
• solicitarea de asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează;
• apelarea imediată la 112 în cazul hipertermiei, delirului, convulsiilor sau pierderii stării de conștiență;
• așezarea persoanei în poziție orizontală, cu picioarele ușor ridicate;
• îndepărtarea hainelor și aplicarea de comprese ușor reci pe frunte, gât, axile, mâini și picioare, precum și stropirea pielii cu apă la temperatura camerei;
• așezarea persoanei inconștiente în poziția laterală de siguranță;
• evitarea administrării oricărui medicament înainte de evaluarea medicală.