Căldura extremă în Europa pune presiune pe economii: țările cele mai expuse la costuri tot mai mari

Franța, Spania și Italia se află printre economiile europene cel mai puternic afectate de costurile tot mai mari generate de episoadele de căldură extremă, potrivit unei analize realizate de Allianz Trade. Estimările indică posibile pierderi de producție de până la 7% în anumite state până în anul 2030, pe fondul intensificării valurilor de căldură.

Temperaturi record, efecte ascunse: ce nu se vede imediat în economia Europei

Căldura extremă este descrisă ca un factor care poate încetini ritmul de creștere economică în marile economii europene. Impactul este pus pe seama scăderii productivității muncii și a creșterii consumului de energie pentru răcire, în special în perioadele cu temperaturi ridicate.

Raportul indică faptul că, până în 2030, pierderile cumulate de PIB ar putea varia între 5% și 7% în economiile cele mai expuse. În acest context, Franța este menționată drept cea mai afectată economie din Europa, cu pierderi potențiale estimate la 240 de miliarde de dolari (209 miliarde de euro) în următorii cinci ani.

Italia este plasată pe locul al doilea în clasamentul expunerii economice, cu pierderi estimate la 147 de miliarde de dolari (128 de miliarde de euro). Germania ar putea înregistra pierderi de aproximativ 131 de miliarde de dolari (114 miliarde de euro), în timp ce Spania este evaluată la 120 de miliarde de dolari (104 miliarde de euro). În comparație, Japonia ar putea cumula pierderi de 354 de miliarde de dolari (308 miliarde de euro).

Pentru realizarea estimărilor, cercetătorii au presupus o creștere constantă a temperaturilor extreme în intervalul 2026–2030, cu episoade comparabile cu cel mai cald an înregistrat. Analiza se bazează pe cele mai ridicate cinci temperaturi anuale înregistrate de fiecare țară între 2014 și 2024.

Impact asupra productivității și consumului de energie

Constatările sunt corelate și cu pozițiile exprimate de Banca Centrală Europeană. La Conferința privind Climă, Natură și Politică Monetară de la Frankfurt, economistul-șef al BCE, Philip R. Lane, a afirmat că „încălzirea globală și creșterea numărului de fenomene meteorologice extreme provoacă daune economice substanțiale”.

Potrivit analizei, sectoarele cu expunere mare la muncă fizică sunt printre cele mai afectate. Muncitorii din construcții, angajații din industrie, șoferii de livrare și lucrătorii agricoli pierd ore de activitate în perioadele de caniculă, în timp ce companiile suportă costuri mai mari pentru răcirea spațiilor de lucru.

Allianz Trade estimează că, după depășirea pragului de 30°C, productivitatea muncii scade cu aproximativ 3% pentru fiecare grad suplimentar, iar consumul de energie crește cu circa 1,2% pe grad, pe fondul utilizării intense a sistemelor de răcire.

În același timp, raportul arată că stresul termic afectează performanța prin efort fizic crescut, reducerea capacității cognitive și tulburări ale somnului. La nivel global, ponderea orelor de muncă pierdute din cauza căldurii ar urma să crească de la 1,4% în 1995 la 2,2% până în 2030.

Presiune asupra sistemelor energetice și infrastructurii

Temperaturile ridicate amplifică presiunea asupra rețelelor energetice, într-un context în care cererea de electricitate crește rapid peste pragul de 30°C. Mixul energetic european rămâne dependent de surse termice, ceea ce accentuează vulnerabilitățile în perioadele de caniculă.

În trecut, astfel de efecte au fost deja vizibile. În timpul valului de căldură din 2019 din Franța, producția de energie nucleară a fost redusă din cauza limitărilor de răcire, ceea ce a restrâns oferta și a generat fluctuații ale prețurilor la electricitate.

Și infrastructura de transport este afectată. Temperaturile ridicate pot deteriora drumurile și căile ferate, determinând întreruperi de trafic și costuri suplimentare de întreținere.

Efecte asupra investițiilor, finanțelor publice și politicilor economice

Analiza indică faptul că impactul căldurii extreme depășește zona productivității imediate. Investițiile sunt afectate semnificativ, cu o posibilă scădere medie de 8% a formării de capital fix în economiile expuse.

Pe fondul reducerii randamentelor anticipate, companiile își ajustează planurile de investiții, ceea ce poate diminua capacitatea de creștere pe termen lung. În același timp, sunt anticipate presiuni de tip stagflaționist, cu inflație în creștere și șomaj mai ridicat.

Finanțele publice sunt, de asemenea, afectate prin reducerea veniturilor fiscale și creșterea cheltuielilor. Pierderile anuale de venituri ar putea ajunge la 1,8% în Franța, 1,3% în Italia și Spania și 0,7% în Germania. În medie, soldurile bugetare ar putea înregistra o deteriorare de aproximativ 0,5% din PIB pe an.

Nivelul de pregătire și măsurile de adaptare în Europa

Nicio economie majoră din Europa nu este considerată complet pregătită pentru efectele economice ale căldurii extreme, potrivit concluziilor raportului. Spania este menționată ca având cele mai avansate standarde privind protecția lucrătorilor, iar Franța se evidențiază la capitolul rezistenței clădirilor la temperaturi ridicate.

Cu toate acestea, niciun stat nu reunește în prezent un set complet de măsuri care să acopere simultan protecția lucrătorilor, infrastructura, finanțele publice și gospodăriile vulnerabile. Majoritatea țărilor au strategii de adaptare, însă finanțarea pe termen lung rămâne limitată, iar intervențiile sunt adesea concentrate după producerea valurilor de căldură.

La nivelul Uniunii Europene, obiectivele climatice prevăd reducerea emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050. În paralel, analiza subliniază rolul gospodăriilor în adaptare, în condițiile în care multe locuințe nu sunt încă pregătite pentru temperaturi ridicate și necesită investiții în izolație și sisteme de răcire.