Robert Turcescu a deschis dezbaterea de pe canalul de YouTube „HAI România!” pornind de la o comparație simbolică între Spiru Haret, fondator al învățământului modern românesc, și Ilie Bolojan, aflat temporar la conducerea Ministerului Educației.
Ilie Bolojan, acuzat că tratează oamenii ca pe cifre din Excel
Jurnalistul a subliniat că asocierea dintre cei doi este greu de realizat, mai ales din perspectiva imaginii și a viziunii asupra educației, exprimându-și nedumerirea legată de faptul că Bolojan a ajuns ministru interimar și întrebându-se dacă, în România, nu s-a găsit nicio persoană dispusă să preia această funcție.
„Încerc să-l pun pe Spiru Haret, fondatorul ideii de învățământ modern în România și de învățământ în general în România, și pe scaunul de ministru al Educației, fie și interimar, astăzi se află domnul Ilie Bolojan. (…) O să rămână scris în istoria României, că a fost, la un moment dat, ministru al educație Ilie Bolojan.
Eu nu pot să asociez imaginea lui Spiru Haret cu imaginea lui Bolojan, mai ales aia din tinerețe. Spuneți-mi chestia asta, de ce a trebuit să ia Ilie Bolojan scaunul de ministru interimar? Bă, nu s-a găsit nimeni în țara asta care să zică vreau să fiu ministru al educației?”, a spus Robert Turcescu.
Liviu Mihaiu spune că măsurile aplicate de Bolojan au un caracter anticultural
Liviu Mihaiu a criticat dur profilul și acțiunile lui Ilie Bolojan, pe care l-a caracterizat drept un personaj rigid, cu o abordare contabilicească și lipsită de deschidere culturală. El a susținut că măsurile aplicate de Bolojan în Bihor au avut un caracter anticultural și că, din punct de vedere cultural, România se află într-o stare foarte slabă, mai ales în comparație cu politicile promovate de alte state, precum Ungaria.
Mihaiu a afirmat că Educația din România este condusă de un om care a operat tăieri masive în mai multe domenii, inclusiv în rândul copiilor și al categoriilor vulnerabile, iar cel mai afectat sector a fost tocmai Educația.
„Bă, e simbolic acest contabil sinistru, că mi se păre un contabil sinistru și anticultural. Deci, dacă te uiți la măsurile din Bihor, de ce a luat măsuri anticulturale, adică, n-ai cum. Și din punctul ăsta de vedere cultural stăm praf. Uită-te ce fac ungurii. (…) Educația în România e condusă de omul care a tăiat de la copii, de la văduvi, omul care a tăiat de peste tot. Cel mai lovit domeniu a fost al Educației. Măsurile ale cui au fost? Ale lui Bolojan. Deci, s-a suit pe educație personal ca să o termine. Adică, David (n.red. Daniel David, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării) n-a fost suficient”, a subliniat Liviu Mihaiu.
Liviu Alexa subliniază că Bolojan nu are capacitatea de a visa sau de a construi viziuni
Liviu Alexa a adus în discuție cazul lui Dacian Palladi, fost city manager al municipiului Oradea în perioada în care Ilie Bolojan era primar. Alexa a povestit că a discutat cu Paladi în urmă cu aproximativ doi ani și l-a descris ca pe un personaj interesant, cunoscut mai ales pentru demisia sa din funcția de city manager, un gest care a stârnit numeroase reacții la acea vreme.
Potrivit jurnalistului, Palladi spunea că Bolojan excelează în „ciment și betoane”, însă nu are capacitatea de a visa sau de a construi viziuni. Pentru Bolojan, spune Liviu Alexa, oamenii ajung să fie reduși la simple cifre într-un tabel de Excel, care pot fi eliminate rapid prin decizii de tăiere.
„Există un tip la Oradea, se numește Dacian Paladi. A fost city manager în perioada Bolojan, când era primar. Era city managerul orașului. Am avut o discuție cu el acum vreo 2 ani. (…) Foarte interesant tipul. El s-a remarcat prin faptul că și-a dat demisia din funcția de city manager la un moment dat și a strânit foarte multă vâlvă. Cum adică, bă, pleci de lângă marele Bolojan ca primar? El și-a explicat gestul prin următorul argument.
Bă, zice, Bolojan este senzațional la ciment, betoane, dar, exact cum spunea Liviu Mihaiu și asta zicea Paladi: Domnul Bolojan nu știe visa. Nu poate visa. Să știți că, în mod normal, Dumnezeu ne-a construit pe toți cu această incredibilă posibilitate de a visa. Dar domnul Bolojan… Bă, invers, la Cluj avem un tip care visează prea mult și minciunește, domnul Boc. Asta nu știe cu centurile și cu betonul, dar domnul Bolojean nu știe visa. Și atunci, noi suntem, pentru dumnealui, niște cifre dintr-un Excel mai elaborat pe care el îl deschide și taie. Hai, jos toată lumea! Asta e!”, a relatat Liviu Alexa.
Robert Turcescu critică lipsa de reacție a clasei politice
Robert Turcescu a oferit și un exemplu recent, menționând un interviu televizat acordat de Ilie Bolojan la TVR. În cadrul acelui interviu, Bolojan a fost întrebat despre noile provocări legate de buget și de reducerile din administrație, precum și despre modul în care aceste măsuri vor fi adoptate.
Răspunsul lui a fost că nu există timp pentru trecerea lor prin Parlament și că Guvernul va apela din nou la asumarea răspunderii. Turcescu a subliniat că ar fi vorba despre a opta asumare de răspundere guvernamentală, o situație fără precedent, și a pus sub semnul întrebării rolul Parlamentului într-un asemenea context. El a criticat lipsa de reacție a clasei politice și a societății, întrebând retoric de ce mai sunt plătiți parlamentarii dacă deciziile sunt luate fără dezbatere legislativă..
„L-am auzit aseară pe Bolojan, era la TVR. Genul ăla de interviu foarte friendly, așa… Și-l întreba Ramona Avrămescu cum o să facă în momentul de față el cu aceste noi provocări, că are în momentul de față o provocare nouă legată de buget și de noile tăieri din administrație. Ea a întrebat, o să le treceți prin Parlament? Că sunt multe chestiuni.
Nu, a zis. Nu, nu e timp. O să ne băgăm la o nouă asumare de răspundere guvernamentală. Bă, frate, e a opta, mă! A opta asumare de răspundere guvernamentară. N-a văzut nimeni, mă, în țara asta. La ce mai e nevoie de Parlament, câtă vreme tu ești la opta asumare de răspundere guvernamentară? Nu mai e timp. Păi ce-ai făcut, mă? De ce nu e timp? Băi, pe bune, la ce naiba mai plătim, mă, parlamentarii? Hai să-l desfințăm, dă-l naibii de Parlament. Nimeni nu zice, însă, absolut nimic. Nimic, nimic, nimic. Ce-i asta, mă? În ce lume am ajuns noi să trăim?”, a mai spus Robert Turcescu.
Pe măsură ce taxele cresc, crește și aroganța puterii
În final, Liviu Mihaiu a explicat această stare de fapt prin orientarea societății către „control și autodistrugere”. El a amintit de o idee atribuită lui Margaret Thatcher, potrivit căreia un guvern care mărește taxele ajunge să își ia tot mai multe libertăți împotriva cetățenilor, iar pe măsură ce taxele cresc, crește și aroganța puterii.
Mihaiu a subliniat că actuala guvernare a rupt contractul social cu societatea și că nu mai există partide care să reprezinte cu adevărat interesele cetățenilor. De asemenea, el a criticat presa, afirmând că aceasta nu a informat corect publicul despre acțiunile foștilor lideri politici, precum Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, din cauza corupției și a finanțărilor primite de la partide.
În opinia sa, această tăcere a contribuit la apariția celui mai mare deficit bugetar, iar acum situația este gestionată de un nou responsabil provenit din aceeași coaliție politică, chemat să repare consecințele deciziilor anterioare.
„Știi de ce? Pentru că asta este o societate care este orientată spre control. Spre autodistrugere. Spunea Maggie Thatcher (n.red. Margaret Thatcher) că un guvern care mărește taxele își va lua libertăți din ce în ce mai multe împotriva cetățeanului. Este vestită această chestie. Cu cât mărești taxele, cu atât nesimțirea guvernului și autarhia lui este mai mare. Oricum, el a rupt contractul social cu societatea. Nu mai există partide care să fie îndreptate spre interesele cetățenilor.
Uite-te la știri. Deși presa… să nu vorbim de presă, că e grav și aici ce se întâmplă. Că noi n-am știut ce face nici Ciucă, nici Ciolacu pentru că presa era coruptă. Avea 10 milioane de euro de la partid ca să tacă din gură și ne-am trezit cu cel mai mare deficit bugetar și cu un contabil tot din aceeași coaliție, care să îndrepte ce-a făcut Ciolacu care a băgat țara în …”, a conchis Liviu Mihaiu.
Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.
