Taxa pe gunoi 2026. Toți românii trebuie să plătească. Cine va achita aproape 300 de lei pe an de persoană

Majorări istorice ale taxei de salubritate în marile orașe

Anul 2026 începe cu una dintre cele mai mari scumpiri la nivel local din ultimii ani: taxa de salubritate. Dacă în urmă cu doar câțiva ani românii plăteau, în medie, între 10 și 14 lei de persoană pe lună pentru gunoi, noile tarife aprobate de primării sar frecvent de 24–28 de lei.

În unele orașe, creșterile sunt considerate istorice. Media națională a tarifelor de salubritate aproape s-a dublat, iar diferențele dintre localități sunt tot mai vizibile. Autoritățile locale susțin că aceste ajustări erau inevitabile, în contextul presiunilor economice și al obligațiilor asumate de România față de Uniunea Europeană.

Primăriile din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, Oradea și Brăila au aprobat deja noile tarife, invocând costurile tot mai mari ale operatorilor de salubritate și necesitatea implementării unor sisteme moderne de colectare și reciclare.

Galați, campion la scumpirea taxei pe gunoi: creștere de 70%

Cel mai dur exemplu vine din Galați, unde taxa de salubritate a crescut cu aproximativ 70%. Gălățenii plătesc din 2026 aproape 300 de lei pe an de persoană, față de aproximativ 170 de lei anterior. Raportat lunar, costul ajunge la circa 25 de lei pentru fiecare locuitor.

Pentru o familie de patru persoane, nota de plată anuală sare de 1.000 de lei doar pentru gunoi. În plus, autoritățile locale avertizează că persoanele care nu au contracte individuale cu operatorul de salubritate riscă aplicarea unei taxe speciale, chiar mai mari, menite să descurajeze neconformarea.

Primăria susține că majorarea reflectă costurile reale ale colectării, transportului și depozitării deșeurilor, precum și taxele suplimentare impuse de stat pentru depozitarea la groapă.

București: taxa pe gunoi în unele sectoare

În Capitală, sistemul de taxare a salubrității rămâne fragmentat, iar datele oficiale privind tarifele aplicabile din 2026 sunt disponibile doar pentru anumite sectoare. În alte cazuri, administrațiile locale se află încă în faza de proiect sau dezbatere publică.

1. Sectorul 4: tarife oficiale aprobate

• Sectorul 4 este, în prezent, singurul sector din București cu tarife clare și publice pentru anul 2026, stabilite prin hotărâre a Consiliului Local. Sistemul de taxare este unul diferențiat, în funcție de tipul de deșeu.
• Astfel, tariful pentru fracția umedă a fost stabilit la 18,41 lei/persoană/lună (fără TVA), iar pentru fracția uscată la 7,22 lei/persoană/lună (fără TVA). Cumulat, costul total ajunge la 25,63 lei/persoană/lună (fără TVA), respectiv peste 30 de lei cu TVA inclus.
• Autoritățile locale justifică aceste valori prin costurile ridicate de tratare a deșeurilor biodegradabile, sortare și respectarea obligațiilor legale privind colectarea separată.

2. Sectorul 2: taxă specială pentru persoanele fără contract

• În Sectorul 2 nu a fost anunțat un tarif standard aplicabil tuturor locuitorilor, însă există o taxă specială de salubritate destinată persoanelor care nu au contract individual cu operatorul.
• Conform documentelor aflate în dezbatere publică, valoarea acestei taxe speciale este de 76 de lei/persoană/lună, sumă aplicată exclusiv celor care nu sunt înregistrați contractual. Autoritățile locale susțin că măsura are rolul de a forța intrarea în legalitate și de a elimina practicile neconforme.

3. Sectorul 1 și celelalte sectoare: fără tarife finale publicate

• În Sectorul 1, administrația locală a anunțat eliminarea gratuității pentru serviciile de salubritate și intenția de a introduce o taxă specială, însă nu a fost publicată o valoare finală aprobată pentru anul 2026.
• Pentru Sectoarele 3, 5 și 6, la momentul redactării acestui material, nu există hotărâri publice cu tarife clare și actualizate pentru populație, aplicabile din 2026. Informațiile disponibile se referă fie la contracte mai vechi, fie la tarife interne ale operatorilor, care nu pot fi echivalate direct cu o taxă pe persoană.

Autoritatea locală a mai precizat că, în celelalte sectoare ale Bucureștiului, unde nu au fost încă publicate hotărâri distincte cu tarife finale pentru 2026, valoarea medie a taxei de salubritate este estimată la aproximativ 21 de lei pe lună/persoană. Reprezentanții administrației subliniază însă că această sumă are caracter orientativ și poate varia în funcție de tipul de colectare, existența contractelor individuale și eventualele subvenții acordate din bugetele locale ale sectoarelor.

Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Brăila: scumpiri pe linie

Majorări consistente ale taxei de salubritate au fost aprobate și în Cluj-Napoca, Iași, Brașov și Brăila, unde autoritățile locale invocă investiții în infrastructură și creșterea accelerată a costurilor de operare.

La Cluj-Napoca, tariful de salubritate pentru persoanele fizice a fost majorat de la aproximativ 16–18 lei/persoană/lună la valori care depășesc 22–24 de lei/persoană/lună în 2026, în funcție de tipul de colectare. Creșterea este justificată de punerea în funcțiune și operarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, un proiect finanțat inclusiv din fonduri europene, dar care generează costuri ridicate de exploatare.

În Iași, noile contracte cu operatorii de salubritate au dus la o ajustare a tarifelor pentru deșeurile reziduale și reciclabile. Taxa plătită de populație a crescut de la circa 15 lei/persoană/lună la aproximativ 21–23 de lei/persoană/lună, potrivit hotărârilor adoptate de autoritățile locale. Primăria susține că majorarea reflectă atât costurile de colectare separată, cât și taxele suplimentare pentru depozitare.

La Brașov, tariful de salubritate a fost majorat cu aproximativ 30–40% față de anii anteriori. Dacă până recent locuitorii plăteau în jur de 14–16 lei/persoană/lună, în 2026 suma ajunge la 20–22 de lei/persoană/lună. Autoritățile locale indică drept principale cauze scumpirea energiei electrice, a combustibilului și costurile tot mai mari de transport al deșeurilor către depozitele conforme.

Și la Brăila, taxa de salubritate a fost ajustată în sus, de la aproximativ 12–14 lei/persoană/lună la valori care se apropie de 20 de lei/persoană/lună. Creșterea este pusă pe seama taxei pe economia circulară și a obligațiilor legale privind reducerea cantității de deșeuri depozitate, care generează costuri suplimentare pentru operatori și administrația locală.

Timișoara și Constanța: peste 26–28 de lei lunar

La Timișoara, operatorul RETIM a actualizat tarifele pentru Zona 1, care include municipiul. Locuitorii din mediul urban plătesc acum 26,78 lei de persoană pe lună, TVA inclus. În mediul rural, tarifele sunt mai mici, însă diferența rămâne semnificativă.

Constanța se numără printre orașele cu cele mai mari taxe de salubritate din țară. Pentru anul 2026, taxa a fost stabilită la 28 de lei pe persoană pe lună, în creștere de la 20 de lei în anul precedent. Autoritățile locale spun că majorarea reflectă investițiile necesare în infrastructura de colectare și creșterea costurilor de operare.

Oradea și tarifele diferențiate între bloc și casă

Oradea a ales un sistem diferențiat, în funcție de tipul locuinței. Locuitorii de la bloc plătesc aproximativ 24,26 lei pe persoană pe lună, în timp ce cei care stau la casă achită circa 31,88 lei.

Reprezentanții primăriei susțin că diferențele sunt justificate de volumele mai mari de deșeuri generate în zonele de case și de costurile suplimentare de colectare.

De ce crește taxa pe gunoi: explicațiile autorităților

Autoritățile locale indică mai multe motive pentru scumpirile din 2026. În primul rând, costurile operaționale au crescut semnificativ: carburantul, energia electrică și salariile angajaților din salubritate sunt mult mai scumpe decât în urmă cu câțiva ani.

În al doilea rând, România trebuie să respecte directivele europene privind reciclarea și reducerea cantităților de deșeuri depozitate. Principiul „poluatorul plătește” și conceptul „plătești pentru cât arunci” sunt tot mai des invocate în hotărârile consiliilor locale.

La acestea se adaugă taxa pe economia circulară, impusă de stat pentru deșeurile depozitate, care ajunge, în final, să fie suportată de populație.