Tabloul energetic al României se schimbă. Volum record de gaze spre Ungaria și tot mai puține grupuri pe cărbune

Un volum record de gaze este transportat joi din România către Ungaria prin interconectorul Arad–Szeged, potrivit datelor Transgaz. În paralel, cele mai recente statistici privind Sistemul Energetic Național arată că producția pe cărbune continuă să se restrângă, în timp ce numărul parcurilor fotovoltaice crește accelerat. Evoluțiile confirmă transformările majore prin care trece infrastructura energetică a României înaintea începerii exploatării gazelor din Marea Neagră.

Record pentru transportul de gaze către Ungaria prin interconectorul Arad–Szeged

Fluxul de gaze transportat din România către Ungaria a atins joi cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pe gazoductul Arad–Szeged. Datele operatorului național de transport Transgaz indică un volum de aproximativ 7,5 milioane de metri cubi într-o singură zi, depășind precedentul record de 7,2 milioane de metri cubi.

Creșterea este posibilă după ce Transgaz și operatorul ungar FGSZ au finalizat lucrările de extindere a capacității de transport a interconectorului, aceasta depășind în prezent 4 miliarde de metri cubi anual.

În plus, cele două companii au semnat un act adițional la Acordul de Interconectare pentru punctul Csanádpalota, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2026. În urma modificărilor, capacitatea de transport dintre România și Ungaria a fost majorată la 320.000 de metri cubi pe oră în ambele sensuri, ceea ce reprezintă o creștere de 3,2% și permite transferul suplimentar a aproximativ 240.000 de metri cubi de gaze pe zi.

Întregul volum de 7,5 milioane de metri cubi reprezintă gaze aflate în tranzit prin România. Ungaria își asigură o mare parte din importurile de gaze pe această rută, prin coridorul care traversează România și Serbia, după bifurcația din Bulgaria. Gazele au ca sursă finală compania rusă Gazprom, în baza acordului de furnizare pe termen lung dintre Budapesta și Moscova.

Infrastructura este pregătită pentru gazele din Marea Neagră și pentru viitoarele exporturi

Planul de dezvoltare al infrastructurii naționale de transport al gazelor prevede o nouă extindere a capacității interconectorului Arad–Szeged, care ar urma să depășească 5 miliarde de metri cubi anual.

Majorarea etapizată a capacității face parte din strategia Transgaz pentru pregătirea sistemului în perspectiva anului 2027, când producția din perimetrul Neptun Deep va începe să intre în cantități semnificative în Sistemul Național de Transport. În aceste condiții, România ar urma să treacă de la statutul de stat care își acoperă în principal consumul intern la cel de exportator regional net de gaze.

Ungaria continuă să fie unul dintre statele europene cu cea mai ridicată dependență de gazul rusesc transportat prin conducta TurkStream. În același timp, autoritățile de la Budapesta sunt supuse unor presiuni constante pentru diversificarea surselor de aprovizionare.

În acest context, interconectorul de la Csanádpalota oferă acces la gazele din Azerbaidjan, transportate prin Coridorul Sudic, la gaz natural lichefiat provenit din terminalele din Grecia și Turcia și livrat prin Bulgaria și România, precum și la viitoarea producție din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, estimată să înceapă anul viitor.

Totuși, această diversificare nu înseamnă că Ungaria intenționează să renunțe la gazul rusesc. Atât Ungaria, cât și Slovacia rămân dependente de această sursă de aprovizionare.

Statul român și-a exercitat dreptul de preempțiune pentru achiziția unei părți din producția Neptun Deep, solicitând aproximativ 5 miliarde de metri cubi pe o perioadă de șapte ani, echivalentul a circa 600 de milioane de metri cubi anual.

Estimările arată însă că producția zăcământului va fi semnificativ mai mare, între 3 și 4 miliarde de metri cubi anual în primii trei ani, urmând să ajungă la aproximativ 7 miliarde de metri cubi în 2030. În aceste condiții, vor rămâne volume importante disponibile pentru export. Compania de stat ungară MVM și-a exprimat deja interesul pentru achiziționarea unor cantități de gaze din Marea Neagră, potrivit presei din Ungaria.

Sistemul energetic pierde capacități pe cărbune, în timp ce energia solară se extinde accelerat

Cele mai recente date publicate de Transelectrica, valabile la 1 iulie, confirmă schimbările rapide din structura Sistemului Energetic Național. În timp ce centralele pe cărbune continuă să fie retrase din exploatare, numărul parcurilor fotovoltaice licențiate crește într-un ritm fără precedent.

Conform licențelor emise de ANRE, puterea instalată totală în Sistemul Energetic Național era de 19.732 MW la începutul anului. Cele mai importante modificări se înregistrează în sectorul producției pe cărbune și al energiei solare.

În prezent mai funcționează doar 10 grupuri energetice pe cărbune, cu o putere instalată cumulată de aproximativ 1.600 MW. Numai în primele trei luni ale anului au fost retrași din sistem 335 MW, ca urmare a închiderii unor grupuri și a reducerii capacităților licențiate. Comparativ cu situația de acum patru ani, puterea instalată în centralele pe cărbune s-a redus la aproximativ jumătate, pe fondul angajamentelor asumate de România privind decarbonarea.

Până la sfârșitul lunii august ar urma să fie închis încă un grup energetic de 300 MW, dacă Guvernul nu va obține acordul Comisiei Europene pentru menținerea acestuia în funcțiune cel puțin pe durata iernii, în condițiile în care adecvanța Sistemului Energetic Național ar putea fi afectată.

Aproape 1.000 de parcuri fotovoltaice sunt deja licențiate în România

În paralel cu reducerea capacităților pe cărbune, sectorul energiei solare înregistrează cea mai rapidă dezvoltare din ultimii ani.

Datele Transelectrica arată că în România sunt licențiate în prezent 956 de parcuri fotovoltaice, iar puterea lor instalată a ajuns la 3.840 MW, potrivit licențelor emise de ANRE.

Capacitatea fotovoltaicelor dispecerizabile este astfel de peste două ori mai mare decât la începutul anului 2025, când erau instalați aproximativ 1.800 MW, evoluție determinată de noul val de investiții în proiecte regenerabile.

La această capacitate se adaugă și cea deținută de prosumatori, estimată la aproximativ 3.700 MW.

În ceea ce privește celelalte surse de producție, evoluțiile sunt mai temperate. Puterea instalată în parcurile eoliene continuă să crească într-un ritm lent, la fel și capacitățile centralelor pe gaze.

Potrivit estimărilor, puterea instalată totală din Sistemul Energetic Național ar putea depăși din nou pragul de 20.000 MW până la sfârșitul acestui an, pe fondul autorizării unor noi parcuri fotovoltaice și eoliene și, posibil, al punerii în funcțiune a unor grupuri pe gaze, inclusiv proiectele de la Mintia sau Iernut, deși pentru acesta din urmă perspectivele rămân incerte.

Chiar dacă nivelul total al capacității instalate va reveni la peste 20.000 MW, structura sistemului va fi fundamental diferită față de cea din anii anteriori, iar disponibilitatea efectivă a acestei puteri va fi influențată de ponderea tot mai mare a surselor regenerabile.