Europenii preferă gazul din cauza prețurilor la energie electrică. Unde se consumă cel mai mult

Cererea de gaze naturale continuă să crească la nivelul Uniunii Europene, în contextul unor ajustări constante ale pieței energetice și al dependenței ridicate de importuri. Datele recente indică o evoluție ascendentă a consumului, chiar dacă producția internă nu reușește să mențină același ritm. Diferențele dintre statele membre rămân semnificative, atât în ceea ce privește consumul, cât și producția.

Între dependență și producție: cine dictează consumul de gaz în UE

Potrivit datelor Eurostat, citate pentru anul 2025, cererea internă de gaze naturale din blocul comunitar a crescut cu 2,5% comparativ cu 2024. Evoluția reflectă variații importante între statele membre, influențate de consumul industrial, de necesarul pentru încălzirea locuințelor și de producția de energie electrică. Aproximativ 30% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană utilizează gazul.

Creșteri semnificative ale consumului au fost raportate în mai multe state membre. Croația a înregistrat un avans de 11,3%, urmată de Portugalia cu 11,2% și Slovenia cu 10,3%. Aceste valori indică o cerere în creștere pe segmentul energetic în anumite regiuni ale Uniunii.

În același timp, scăderi importante ale consumului au fost consemnate în Finlanda, unde reducerea a fost de 17,7%, în Suedia cu 9,7% și în Estonia cu 9,6%. Evoluțiile reflectă diferențe structurale în consumul energetic și în politicile naționale.

La nivel general, cele mai mari volume de cerere internă au fost înregistrate în Germania, Italia și Franța. Gazul rămâne utilizat în principal pentru producerea de energie electrică, încălzirea locuințelor și procesele industriale.

Producția internă și proiecte energetice strategice

Pe partea de producție, România se menține cel mai mare producător de gaze naturale dintre cele 27 de state membre, deși a raportat o scădere de 0,8%. Evoluția vine într-un context în care producția internă a Uniunii nu acoperă integral necesarul de consum.

Totuși, perspectivele pot fi influențate de dezvoltarea infrastructurii energetice din Marea Neagră. Conducta Tuzla-Podișor, cu o lungime de 308 km, face parte din proiectul Neptun Deep, un proiect offshore de amploare care ar putea contribui la diversificarea surselor de aprovizionare și la reducerea dependenței de importuri pentru state precum Ungaria și Slovacia.

Prima livrare de gaze este estimată pentru 2027. Scăderi ale producției au fost consemnate și în Olanda, cu un minus de 3,5%, precum și în Germania, unde reducerea a fost de 2,3%.

Dependență ridicată de importuri și schimbări de direcție

Uniunea Europeană rămâne puternic dependentă de importurile de gaze, 89% din aprovizionarea din 2025 provenind din afara blocului comunitar. Gazele sunt aduse prin conducte în principal din Norvegia, Algeria, Rusia, Marea Britanie, Azerbaidjan și Libia, acestea reprezentând 59% din totalul importurilor, potrivit think tank-ului Strategic Perspectives.

Până la sfârșitul anului 2027, importurile de gaze rusești urmează să fie interzise, în contextul reducerii dependenței energetice construite în ultimele decenii, pe fondul războiului din Ucraina. Ungaria și Slovacia au primit derogări temporare de la aplicarea interdicției.

În paralel, discuțiile dintre statele membre și instituțiile europene vizează eliminarea oricăror excepții sau mecanisme de flexibilitate, cu scopul de a alinia complet politica energetică a Uniunii la obiectivul de renunțare la combustibilii fosili din Rusia.