Ce riscă România dacă ar prelua rafinăria Petrotel Lukoil, potrivit lui Traian Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu a lansat un avertisment ferm privind riscurile pe care România și le-ar asuma dacă ar prelua în administrare rafinăria Petrotel Lukoil, aflată sub presiunea sancțiunilor americane.
El a transmis că soluția optimă pentru București ar fi solicitarea unei derogări, asemenea Bulgariei și Ungariei, pentru a evita scenariul în care statul român ar ajunge să gestioneze direct rafinăria. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar genera costuri anuale uriașe, pe care țara nu și le poate permite.
Băsescu a explicat, în intervenția sa de la Digi24, că statul român ar trebui să acționeze pentru a permite companiei Lukoil să vândă rafinăria către un alt investitor, și nu să fie nevoit să o preia.
El a susținut că experiența personală din anii în care a transportat țiței pe mare pentru diverse rafinării îi oferă o imagine clară asupra dimensiunii costurilor. Fostul președinte a arătat că rafinăria Petrotel are nevoie de aproximativ 2,5 milioane de tone de țiței pe an pentru a funcționa continuu, iar cu un preț al petrolului Brent de 64 de dolari pe baril, cheltuielile se ridică la niveluri greu de gestionat.
„Să ceară o derogare, cum au făcut bulgarii, cum au făcut ungurii, să ceară o derogare pentru că n-aş vrea să cădem în plasă, să o luăm noi în administrare (Rafinăria Petrotel – n.red.).
Nu ştiu dacă vă daţi seama ce înseamnă, eu am cărat pentru această rafinărie 12 ani ţiţei. Şi pentru rafinăria asta şi pentru alte rafinării.
Chiar m-am uitat să văd preţul astăzi la ţiţei brent, e 64 de dolari pe baril. Rafinăria asta are nevoie de 2,5 milioane de tone pe an ca să funcţioneze continuu.
Dacă luăm o navă de 150.000 de tone, luăm nava mea, 150.000 de tone, asta înseamnă că 17 nave trebuie să aducă. Nava mea era navă de un milion de barili”, a afirmat președintele Traian Băsescu, duminică seară.
Cât ar costa toată această cantitate de petrol pentru un an întreg?
Băsescu a oferit și un calcul estimativ, din care reiese că România ar plăti circa 1,2 miliarde de dolari anual doar pentru a menține rafinăria operațională. El a subliniat că situația ar fi fost diferită dacă țara ar fi dispus de suficiente resurse proprii de țiței, deoarece costurile de extracție ar fi fost semnificativ mai mici decât prețurile de pe piața internațională.
În schimb, România ar trebui să importe petrol din puncte precum Ceyhan (Turcia) sau Sidi Kerir (Egipt), ceea ce ar amplifica și mai mult costurile logistice.
„Deci trebuie să facem orice este posibil ca Lukoil să vândă rafinăria, nu să ne-o pună în braţe. Dacă aveam ţiţei autohton, era în regulă, că aveam costurile de extracţie pe baril, pe tonă la jumătate din cât era costul ţiţeiului pe piaţă.
Dar când trebuie să aduci ţiţeiul cel mai aproape de la Ceyhan din Turcia sau de la Sidi Kerir din Egipt, unde e capătul conductei care vine din Marea Roşie, n-ai cum. Pe an, ne-ar costa 1,2 miliarde de dolari”, spune fostul președinte al României.
Benzinăriile Lukoil nu au probleme, ele sunt operate de diverși privați sub brandul rusesc
Traian Băsescu a precizat și că stațiile de carburant Lukoil din România nu prezintă risc, deoarece sunt operate de firme private prin contracte de gestiune.
În opinia sa, adevărata problemă o reprezintă rafinăria, întrucât procesul de rafinare generează adesea pierderi financiare, spre deosebire de activitatea de distribuție, unde există profit.
„Benzinăriile Lukoil nu sunt o problemă, pentru că ele sunt date în locaţie de gestiune, sunt date la diverşi privaţi care le operează în numele Lukoil.
Dar rafinăria, dacă o iei, te frigi. Pentru că în procesul de rafinare, de regulă, se pierd bani. Se câştigă în procesul de distribuţie”, a încheiat Băsescu.
