SRI și SIE, chemate să sprijine anchetele. Nicușor Dan înființează o nouă unitate la SRI: Să prioritizăm marea corupție

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat miercuri în Parlament noua Strategie Națională de Apărare a Țării, subliniind că una dintre principalele vulnerabilități ale statului rămâne corupția. Documentul stabilește priorități pentru următorii ani, iar șeful statului a indicat că implicarea serviciilor de informații în identificarea mecanismelor ce favorizează corupția va fi o direcție asumată.

SRI și SIE, chemate să sprijine anchetele. Corupția, prezentată ca vulnerabilitate centrală

În primul său discurs susținut în Parlament în calitate de președinte, Nicușor Dan a introdus principalele direcții ale Strategiei Naționale de Apărare a Țării, insistând asupra nevoii de a analiza realist dificultățile cu care se confruntă România.

Printre acestea, șeful statului a menționat corupția și dezinformarea, considerate factori care slăbesc funcționarea instituțiilor și încrederea cetățenilor.

În această logică, președintele a explicat că una dintre soluțiile pe care le vede pentru diminuarea corupției o reprezintă utilizarea structurilor SRI și SIE în colectarea de date relevante în anchetele anticorupție. El a prezentat această abordare ca parte integrantă a noului document strategic.

„În ceea ce priveşte politica internă, lupta împotriva corupţiei este foarte importantă. În primul rând, trebuie să existe o coordonare mai mare între instituţiile care se ocupă de acest fenomen.

În al doilea rând, trebuie să prioritizăm marea corupţie, pentru că în momentul acesta este un amestec între diferite zone de corupţie

În mod explicit Strategia Naţională de Apărare a Ţării prevede implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor despre mecanismele care nu funcționează sau dau impresia că nu se întâmplă nimic”, a explicat Nicușor Dan în timpul discursului său.

El a completat că strategia prevede explicit implicarea serviciilor în colectarea datelor despre corupție, cu condiția respectării limitelor dintre activitatea de informații și sistemul judiciar.

Extinderea rolului SRI și SIE în zona anticorupție

În cadrul prezentării, Nicușor Dan a detaliat modul în care SRI ar urma să își adapteze structura internă pentru a răspunde noilor priorități din strategie. El a arătat că serviciul este deja împărțit în departamente cu atribuții diferite, iar includerea corupției între principalele vulnerabilități va determina organizarea unei unități dedicate colectării de informații despre fenomenul de mare corupție.

„SRI are o împărțire pe departamente, care decurge din strategie. Unele de contraspionaj și altele. Prin faptul că am pus corupția în strategie vom avea o unitare care se va ocupa de corupție și va culege informații despre fenomenul de mare corupție”, a explicat șeful statului.

El a reamintit că, în trecut, serviciile au ajuns să participe la activități care excedau atribuțiile lor, amintind perioade în care acestea au fost implicate în zone apropiate de cercetarea penală sau chiar în proceduri judiciare.

„Legea de atunci nu spunea nici că serviciul trebuie să se implice în cercetare, ori în judecată. Întrebarea e care sunt mecanismele ca statul să controleze”, a precizat președintele.

Șeful statului a transmis că, în noul cadru, rolul serviciilor va fi strict delimitat, limitându-se la colectarea de informații privind mecanismele vulnerabile, fără ingerințe în procesul de justiție.

Clarificări privind conducerea SRI și posibila numire a Laurei Codruța Kovesi

După prezentarea strategiei, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă există posibilitatea ca șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, să devină director al SRI. Reacția sa a fost inițial una amuzată, însă răspunsul a fost direct.

„Răspunsul meu este negativ”, a spus președintele.

În același timp, el a precizat că România va avea un nou director civil la conducerea SRI, cel mai probabil la începutul anului viitor. Declarația a reconfirmat angajamentul ca serviciile de informații să fie coordonate de conducere civilă, în linie cu standardele europene și euroatlantice.

Dimensiunea economică a strategiei și impactul asupra industriei de apărare

Nicușor Dan a subliniat în discursul său că economia rămâne un fundament al securității naționale, deoarece stabilitatea financiară și predictibilitatea bugetară influențează capacitatea României de a investi în apărare, infrastructură și energie.

El a menționat revigorarea Industriei Naționale de Apărare printre obiectivele importante, precum și promovarea companiilor românești și atragerea de investiții străine. Rolul diplomației economice a fost evidențiat ca element esențial, fiind remarcat că aceasta a fost insuficient valorificată în trecut.

„Aici, un rol foarte important îl are diplomaţia economică, care a lipsit până în momentul ăsta, ca să o spunem foarte deschis. O oportunitate va veni odată cu aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OCDE”, a declarat preşedintele.

El a mulțumit Parlamentului pentru ritmul rapid în adoptarea legislației necesare procesului de aderare, exprimându-și optimismul că România ar putea deveni membru OCDE vara viitoare.

Tot în zona economică, președintele a discutat despre legătura directă dintre costurile energetice și productivitate, subliniind că proiectele din acest domeniu vor continua să reprezinte o prioritate în următorii ani.

Implicarea cetățenilor și necesitatea reconstruirii încrederii publice

Nicușor Dan a rezervat o parte importantă a discursului rolului pe care îl au cetățenii în aplicarea strategiei și în funcționarea instituțiilor. El a afirmat că succesul oricărui document strategic depinde de modul în care instituțiile reușesc să implice societatea civilă și să recâștige încrederea publică.

„Este foarte important în realizarea acestei strategii şi în realizarea multor lucruri care ţin de dezvoltarea României în viitor, să implicăm cetăţenii şi societatea civilă. Pentru asta, în primul rând, trebuie să recâştigăm încrederea cetăţenilor şi asta este corelată cu lupta împotriva corupţiei.

Ulterior acestei strategii, o să existe un plan de implementare care va avea termene şi indicatori, aşa cum are orice plan de implementare. Dar nici de strategii, nici de planuri de implementare nu duce lipsă România. Chestiunea este dacă şi cum vom reuşi să punem în practică ceea ce este scris în aceste documente”, a spus șeful statului.

El a reamintit că, după adoptarea strategiei, va fi elaborat un plan de implementare care va include termene și indicatori, însă succesul acestuia depinde de capacitatea instituțiilor de a transforma obiectivele în măsuri concrete. Președintele a precizat că România nu duce lipsă de strategii, ci de aplicarea consecventă a acestora, insistând că este necesară o schimbare de abordare în acest sens.