Sorin Costreie explică de ce numirea la Ministerul Educației nu poate fi făcută în grabă
Sorin Costreie a atras atenția că presiunea publică pentru desemnarea rapidă a unui nou ministru la Ministerul Educației este justificată, însă graba poate genera o alegere greșită. Consilierul prezidențial a subliniat că nu lipsa candidaților este problema, ci potrivirea acestora cu profilul dorit de premier.
În intervenția televizată, acesta a detaliat că există interes din zona politică pentru ocuparea portofoliului, însă criteriile stabilite de Ilie Bolojan sunt mai restrictive.
„Şi dacă numeşti repede şi nu numeşti pe cine trebuie, iarăşi nu e bine. Adică, eu înţeleg presiunea socială, nevoia aceasta de a avea un ministru plin, dar trebuie şi să vină cineva care să fie, ca să vă spun pe scurt, un model. Sunt mai mulţi care vor. Deci, să nu se înţeleagă că lumea nu se înghesuie. Din partea politică sunt destui care ar vrea, dar nu cred că satisfac criteriile de căutare ale domnului Bolojan”, a subliniat consilierul lui Nicușor Dan la Digi24.
Prin această declarație, Sorin Costreie a indicat că selecția nu vizează doar experiența administrativă, ci și capacitatea de a reprezenta un reper profesional și moral pentru sistemul de educație. Mesajul transmis sugerează că premierul caută un profil diferit de cel exclusiv politic.
În același context, consilierul prezidențial a precizat că desemnarea unui ministru trebuie să țină cont de nevoia unei reforme coerente, nu doar de ocuparea formală a funcției, pentru a evita o nouă schimbare rapidă la conducerea Ministerului Educației.
Două propuneri din mediul universitar și nevoia unei viziuni clare pentru Ministerul Educației
În cadrul aceleiași intervenții, Sorin Costreie a avansat două nume pe care le consideră potrivite pentru funcția de ministru al Educației, menționând că acestea provin din zona universitară. El a indicat explicit variantele pe care le vede eligibile în actualul context.
„Domnul Mădălin Bunoiu de la Universitatea de Vest și Romiţă Iucu de la Universitatea Bucureşti. Şi sunt mai mulţi. V-am dat din spaţiul universitar. Dar cred că acum poate ar trebui să avem pe cineva din preuniversitar”, a afirmat Sorin Costreie.
Prin această precizare, consilierul prezidențial a arătat că, deși mediul universitar oferă opțiuni solide, ar putea fi oportună și o nominalizare din învățământul preuniversitar, pentru a aduce în prim-plan problemele concrete din școli și licee.
Sorin Costreie a explicat că menținerea unui interimat la Ministerul Educației asigură funcționarea administrativă a instituției, însă limitează capacitatea de a iniția politici majore. În argumentația sa, a insistat asupra rolului strategic al ministrului.
„Când ai un ministru interimar, şi în cazul nostru e chiar domnul prim-ministru, lucrurile funcţionează, adică acte se semnează, avem un secretar de stat delegat, maşina funcţionează. Dar maşina este ţinută la relanti şi nu poate să meargă mai departe. De ce? Pentru că un ministru înseamnă viziune, sau ar trebui să însemne, iar în lipsa unei viziuni nu poţi să ai un buget, pentru că bugetul înseamnă implementarea acelei viziuni”, a punctat Costreie.
Declarația evidențiază faptul că, în lipsa unui titular cu mandat deplin, proiectele de anvergură și planificarea bugetară sunt amânate, iar Ministerul Educației funcționează la nivel administrativ minim.
Ministerul Educației a rămas fără ministru după demisia lui Daniel David, anunțată pe 22 decembrie 2025. De la jumătatea lunii ianuarie, instituția este condusă interimar de premierul Ilie Bolojan, care nu a reușit până în prezent să finalizeze procesul de desemnare a unui înlocuitor.
Pe 4 februarie, într-o conferință de presă, Ilie Bolojan declara că „săptămâna viitoare e foarte probabil să avem un nou ministru” la Educație și că și-a delegat competențele secretarilor de stat, cu excepția „problemelor mari”. Ulterior, pe 9 februarie, șeful Executivului a anunțat că amână nominalizarea pentru alte câteva săptămâni, fără să ofere explicații suplimentare privind motivele deciziei.
