Sistemul pensiilor se schimbă din temelii. Vârsta de pensionare ar putea urca până la 68 de ani

Reforma pensiilor propusă în Germania aduce în discuție creșterea vârstei de pensionare, eliminarea unor facilități pentru retragerea anticipată și introducerea unei componente bazate pe investiții. Recomandările au fost prezentate de Comisia pentru Pensii și ar putea influența milioane de angajați în următoarele decenii. Printre măsurile analizate se numără majorarea contribuțiilor și penalizări mai mari pentru cei care aleg să iasă mai devreme din activitate. Deocamdată, propunerile nu au fost transformate în lege.

Sistemul pensiilor este pus sub presiune de îmbătrânirea populației

Reforma pensiilor este justificată de presiunea tot mai mare exercitată asupra sistemului public, în condițiile în care numărul beneficiarilor crește, iar baza de contribuabili activi se restrânge.

În același timp, speranța de viață continuă să avanseze, ceea ce înseamnă că pensiile sunt plătite pe perioade din ce în ce mai lungi. Datele pentru anul 2024 arată că durata medie de acordare a pensiilor pentru limită de vârstă și invaliditate a ajuns la 20,5 ani. Bărbații au beneficiat, în medie, de pensie timp de 18,9 ani, în timp ce femeile au încasat pensia pentru o perioadă medie de 22,1 ani.

În acest context, Comisia pentru Pensii propune intervenții simultane în mai multe domenii considerate esențiale pentru sustenabilitatea sistemului. Printre acestea se numără majorarea vârstei de pensionare, extinderea bazei de contribuabili, introducerea unei componente bazate pe investiții și eliminarea unor facilități existente.

Una dintre cele mai controversate propuneri privește eliminarea mecanismului cunoscut drept „pensia la 63 de ani”. În prezent, persoanele care au acumulat 45 de ani de contribuții pot ieși la pensie înainte de termen fără să suporte penalizări.

Dacă această facilitate va fi eliminată, cei mai afectați ar putea fi angajații care și-au început activitatea profesională la vârste foarte tinere, inclusiv muncitorii din industrie, meseriașii, personalul medical, lucrătorii din comerț sau alte categorii cu cariere foarte lungi.

Pentru persoanele care desfășoară activități solicitante din punct de vedere fizic, comisia recomandă facilitarea accesului la pensia de invaliditate. Modalitatea concretă de aplicare a acestei măsuri nu a fost însă stabilită.

Pensionarea anticipată ar putea reduce pensia cu peste 30.000 de euro

Una dintre cele mai importante modificări analizate de autorități vizează costurile suportate de persoanele care aleg să iasă mai devreme din activitate.

În prezent, pentru fiecare lună de pensionare înaintea vârstei standard se aplică o reducere de 0,3% din cuantumul pensiei.

Astfel, în cazul unei persoane care ar avea dreptul la o pensie brută de 1.800 de euro și care decide să se pensioneze cu doi ani mai devreme, penalizarea totală ar ajunge la 7,2%. În termeni financiari, aceasta înseamnă aproximativ 130 de euro mai puțin în fiecare lună.

Raportat la o perioadă de 20 de ani de pensionare, pierderea cumulată ar depăși 31.000 de euro, fără a lua în calcul eventualele indexări sau majorări ulterioare.

Impactul financiar devine și mai mare pentru cei care ar opta pentru retragerea din activitate la 63 de ani în loc de 67. În această situație, reducerea totală ar ajunge la 14,4%, iar o pensie brută de 1.800 de euro s-ar diminua până la aproximativ 1.541 de euro lunar.

Vârsta de pensionare ar putea ajunge la 68 de ani și, pe termen lung, la 70 de ani

O altă direcție majoră a reformei pensiilor este legarea vârstei de pensionare de evoluția speranței de viață.

În prezent, persoanele născute începând cu anul 1964 se pensionează la vârsta standard de 67 de ani. Potrivit recomandărilor formulate de comisie, această limită ar putea crește la 67,5 ani în jurul anului 2042.

Ulterior, pragul ar putea ajunge la 68 de ani în jurul anului 2052. Pe termen foarte lung, experții nu exclud posibilitatea ca vârsta de pensionare să urce chiar până la 70 de ani.

Pentru generațiile aflate acum în plină activitate profesională, efectele ar putea fi semnificative. Persoanele care au în prezent aproximativ 40 de ani ar putea ieși la pensie la 68 de ani, în timp ce cei care au în jur de 30 de ani ar putea ajunge să se pensioneze la aproximativ 68,5 ani.

O parte din salariu ar urma să fie investită pe piața de capital

Reforma pensiilor include și introducerea unei componente bazate pe investiții, care ar urma să completeze sistemul public.

Potrivit propunerii, începând cu anul 2028, o parte din salariul brut ar fi direcționată către investiții pe piața de capital.

Contribuția inițială ar reprezenta 1% din salariul brut, urmând să crească ulterior la 2%. Costurile ar urma să fie împărțite în mod egal între angajat și angajator.

În cazul unui salariu brut de 4.000 de euro, contribuția inițială ar fi de 40 de euro lunar, dintre care 20 de euro ar reveni angajatului.

Comisia susține că investițiile realizate pe termen lung în fonduri diversificate ar putea genera venituri suplimentare la pensionare. Totuși, specialiștii subliniază că randamentele nu sunt garantate, iar evoluția piețelor financiare poate aduce și pierderi.

Minijoburile, antreprenorii și funcționarii publici intră în vizorul reformei

Propunerile analizate de Comisia pentru Pensii vizează și extinderea bazei de contribuabili prin modificarea unor regimuri speciale existente în prezent.

În cazul minijoburilor, comisia recomandă eliminarea, în mare parte, a statutului preferențial care permite obținerea unor venituri cu taxe și contribuții reduse. Excepția ar urma să fie reprezentată de elevi.

În practică, numeroase activități desfășurate în comerț, gastronomie sau gospodării private ar deveni supuse contribuțiilor sociale. Venitul net al angajaților s-ar reduce, însă aceștia ar acumula drepturi suplimentare în sistemul pensiilor.

Totodată, persoanele care își deschid afaceri și nu beneficiază de protecția unor sisteme profesionale speciale ar putea fi obligate să contribuie la sistemul public de pensii. Pentru antreprenorii aflați la început de drum, această obligație ar însemna costuri suplimentare într-o perioadă în care trebuie să acopere chirii, materiale, asigurări și alte cheltuieli operaționale.

Potrivit informațiilor citate de Handelsblatt și preluate de FOCUS, funcționarii publici nu ar urma să fie integrați în sistemul public de pensii. Cu toate acestea, comisia recomandă limitarea numărului de noi funcționari și constituirea unor rezerve financiare mai consistente pentru plata pensiilor acestora.

În paralel, există discuții privind o corelare mai strânsă între evoluția pensiilor funcționarilor și cea a pensiilor din sistemul public. Dacă vârsta de pensionare va continua să crească pentru asigurații obișnuiți, efectele ar putea fi resimțite și de această categorie profesională.