Facultatea, armata, șomajul și concediile se pun la pensie? Perioadele care pot fi luate în calcul

Nu doar anii în care ai mers zilnic la serviciu pot conta atunci când ajungi la pensie. Facultatea, serviciul militar, șomajul sau anumite concedii pot fi recunoscute de sistemul public de pensii, însă regulile diferă considerabil de la o situație la alta.

Legea nr. 360/2023 face o diferență importantă între stagiul contributiv, perioadele asimilate și cele necontributive. Din acest motiv, faptul că o perioadă „se pune la pensie” nu înseamnă neapărat că este tratată la fel ca un an în care au fost plătite contribuții.

Nu toate perioadele care contează la pensie sunt ani efectiv lucrați

Pentru a înțelege cum sunt tratate facultatea, armata sau diferitele tipuri de concedii, trebuie făcută mai întâi diferența dintre mai multe noțiuni folosite de legislația pensiilor.

Stagiul de cotizare contributiv reprezintă, în principal, perioadele pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale. Există însă și perioade în care o persoană nu a contribuit în mod obișnuit la sistem, dar pe care legea le recunoaște la stabilirea drepturilor de pensie.

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii definește astfel perioadele asimilate, iar art. 14 enumeră mai multe situații în care acestea pot fi recunoscute.

Distincția este importantă deoarece o perioadă asimilată nu produce neapărat toate efectele unui stagiu contributiv. Diferențele apar, de exemplu, în cazul pensiei anticipate sau al punctelor de stabilitate.

Anii de facultate se pot pune la pensie dacă studiile au fost absolvite

Facultatea poate fi recunoscută drept perioadă asimilată, însă simpla înscriere la o universitate nu este suficientă.

Art. 14 din Legea nr. 360/2023 prevede că sunt considerate perioade asimilate cele în care persoana a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvență ale învățământului universitar, pe durata normală a studiilor sau a unui ciclu de studii universitare de formare inițială.

Există și o condiție esențială. Studiile trebuie să fi fost finalizate cu diploma corespunzătoare, precum diploma de licență, master sau doctor, după caz.

Așadar, anii petrecuți la facultate pot conta la pensie, dar nu devin automat ani de contribuții efective.

Contează și dacă persoana a lucrat în aceeași perioadă. Legea stabilește reguli pentru situațiile în care perioadele asimilate se suprapun cu perioade contributive, astfel încât aceeași perioadă calendaristică să nu fie valorificată de două ori.

Facultatea nu este echivalentă cu anii lucrați atunci când vrei pensie anticipată

Diferența dintre stagiu contributiv și perioadă asimilată devine foarte importantă atunci când o persoană dorește să iasă anticipat la pensie.

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) precizează că perioada studiilor universitare recunoscută drept perioadă asimilată nu intră în stagiul complet de cotizare contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată.

Prin urmare, o persoană care are, de exemplu, patru ani de facultate recunoscuți la pensie nu poate considera automat că aceștia reprezintă patru ani suplimentari de contribuții atunci când verifică dacă îndeplinește condițiile pentru pensionarea anticipată.

Armata obligatorie se pune la pensie, dar este perioadă asimilată

Și serviciul militar poate fi valorificat la stabilirea pensiei.

Legea nr. 360/2023 include printre perioadele asimilate timpul în care o persoană a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus. Sunt incluse și perioadele în care persoana a fost concentrată, mobilizată sau în prizonierat.

Regula este relevantă mai ales pentru generațiile de bărbați care au efectuat serviciul militar obligatoriu înainte ca acesta să fie suspendat în România.

Perioada respectivă nu dispare, așadar, din istoricul luat în calcul pentru pensie.

La fel ca facultatea, armata reprezintă însă o perioadă asimilată. CNPP arată că aceasta nu este inclusă în stagiul complet de cotizare contributiv necesar pentru acordarea pensiei anticipate.

Concediul pentru creșterea copilului contează diferit în funcție de perioada în care a fost acordat

Situația concediului pentru creșterea copilului este mai complicată. Tratamentul la pensie depinde inclusiv de anul în care părintele a beneficiat de acest drept.

CNPP delimitează trei perioade.

Concediul pentru îngrijirea copilului efectuat înainte de 1 aprilie 2001 constituie vechime în muncă și stagiu de cotizare contributiv.

Pentru intervalul 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, perioada în care persoana a beneficiat de indemnizația de asigurări sociale pentru creșterea copilului reprezintă stagiu de cotizare asimilat. Aceasta nu este luată în calcul la stabilirea stagiului minim de cotizare contributiv sau a stagiului complet contributiv necesar acordării drepturilor de pensie. De asemenea, perioada respectivă nu aduce puncte de stabilitate.

Pentru concediul de creștere a copilului de după 1 ianuarie 2006, situația este diferită. Perioada este asimilată stagiului de cotizare, dar beneficiază de o excepție importantă și poate fi luată în considerare la stabilirea stagiului minim și complet de cotizare contributiv necesar acordării pensiei.

Această perioadă nu generează însă puncte de stabilitate.

Data la care a fost efectuat concediul poate avea astfel efecte importante. Două persoane care au stat acasă pentru creșterea copilului aceeași perioadă de timp, dar în ani diferiți, pot avea un tratament diferit la stabilirea pensiei.

Șomajul se poate lua în calcul la pensie, dar simplul fapt că nu ai avut serviciu nu este suficient

O altă situație frecventă este cea a perioadelor de șomaj.

Trebuie făcută însă diferența între o persoană care a fost beneficiar al indemnizației de șomaj și cineva care pur și simplu nu a lucrat o anumită perioadă.

Perioadele în care o persoană a beneficiat de ajutor de șomaj sau ajutor de integrare profesională înainte de 1 aprilie 2001, potrivit legislației aplicabile la momentul respectiv, fac parte dintre perioadele necontributive recunoscute de legislația pensiilor.

După schimbarea sistemului de la 1 aprilie 2001, tratamentul perioadelor de șomaj trebuie analizat în funcție de regimul de asigurare și de contribuțiile prevăzute de legislația aplicabilă perioadei respective.

Important este că simpla lipsă a unui loc de muncă nu creează automat stagiu de cotizare.

Dacă o persoană a stat acasă un an fără să lucreze, fără să beneficieze de o formă de șomaj recunoscută de lege și fără să fie asigurată în sistemul public de pensii, acel an nu devine automat vechime pentru pensie.

Concediul medical poate conta la pensie, dar regulile diferă în funcție de perioadă și de cauza incapacității de muncă

Și concediul medical necesită o analiză mai atentă.

Art. 14 din Legea nr. 360/2023 recunoaște drept perioadă asimilată intervalul dintre 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2006 în care persoana a beneficiat de indemnizații de asigurări sociale acordate potrivit legii.

Legea reglementează separat concediile pentru incapacitate temporară de muncă provocată de accidente de muncă și boli profesionale.

Începând cu 1 ianuarie 2005, perioada în care persoana a beneficiat de concediu pentru incapacitate temporară de muncă determinată de un accident de muncă sau de o boală profesională este considerată perioadă asimilată în sistemul public de pensii.

Din acest motiv, nu este corectă regula simplificată potrivit căreia orice concediu medical este automat o perioadă asimilată identică.

Pentru stabilirea efectului asupra pensiei trebuie verificată perioada în care a fost acordat concediul, natura acestuia și regimul contribuțiilor aplicabil la momentul respectiv.

Perioadele recunoscute la pensie nu aduc automat și puncte de stabilitate

O altă diferență importantă introdusă de actuala legislație privește punctele de stabilitate.

Acestea sunt acordate pentru stagiul contributiv realizat peste 25 de ani și pot majora numărul total de puncte folosit la calcularea pensiei.

Tocmai de aceea este important ca perioadele asimilate să nu fie confundate cu perioadele efectiv contributive.

Un exemplu clar este concediul pentru creșterea copilului. CNPP precizează că perioada de după 1 ianuarie 2006 poate fi luată în considerare, prin excepție, la stabilirea stagiului minim și complet contributiv necesar acordării pensiei, dar nu este luată în calcul pentru acordarea punctelor de stabilitate.

Prin urmare, expresia folosită frecvent, potrivit căreia o anumită perioadă „se pune la pensie”, trebuie privită cu atenție. O perioadă poate fi recunoscută la stabilirea unui drept fără să producă toate efectele unui an în care persoana a lucrat și a plătit contribuții.

Pensia anticipată este unul dintre cazurile în care diferența devine esențială

Regulile pentru pensia anticipată arată cel mai clar de ce trebuie făcută diferența între stagiul total și cel contributiv.

Pentru acordarea pensiei anticipate trebuie îndeplinit stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de lege. CNPP precizează că anumite perioade asimilate nu sunt luate în considerare la determinarea acestui stagiu.

Printre acestea se află anii de facultate și serviciul militar.

O persoană poate avea astfel un număr mare de ani recunoscuți în istoricul său pentru pensie, fără ca toți acești ani să reprezinte stagiu contributiv utilizabil pentru îndeplinirea condițiilor de pensionare anticipată.

De aceea, atunci când sunt adunate facultatea, armata, șomajul, concediul pentru creșterea copilului sau concediile medicale, nu este suficient să fie calculat pur și simplu numărul total de ani.

Fiecare perioadă trebuie încadrată potrivit legislației aplicabile, pentru a se stabili dacă reprezintă stagiu contributiv, perioadă asimilată sau perioadă necontributivă recunoscută și ce efect produce efectiv asupra dreptului și calculului pensiei.