Sistemul de autorizare se schimbă în România. Bogdan Chirițoiu: Logica e să am un one-stop-shop, un oficiu de licențe

România face un nou pas în reducerea birocrației pentru mediul de afaceri, după finalizarea unui proiect european coordonat de OECD. Bogdan Chirițoiu a explicat când ar putea deveni funcțional mecanismul de tip one-stop-shop pentru licențe industriale și ce urmează pentru sectorul serviciilor. Inițiativa vizează simplificarea accesului la autorizații și reducerea numărului de instituții implicate.

Reforma licențelor pornește din industrie și are la bază un proiect european finalizat recent

Bogdan Chirițoiu a anunțat că România a finalizat de curând un al doilea proiect de asistență finanțat de Uniunea Europeană și implementat de OECD, care vizează simplificarea radicală a procesului de autorizare a activităților economice. Proiectul este construit ca o continuare a unui demers anterior și are ca obiectiv funcționalizarea unui sistem de tip one-stop-shop pentru licențele industriale, urmând ca modelul să fie extins ulterior și în zona serviciilor.

Inițiativa apare într-un context în care mediul de afaceri din România este afectat de un nivel ridicat de birocrație. O analiză realizată de OECD a arătat că firmele din România trebuie să obțină nu mai puțin de 502 licențe, emise de 65 de instituții diferite, situație care a fost descrisă drept o frână structurală pentru economie. Această fragmentare administrativă continuă să întârzie investițiile și să descurajeze inițiativele antreprenoriale.

În prezentarea sa, Bogdan Chirițoiu a subliniat faptul că noul proiect nu creează o instituție complet nouă, ci consolidează una deja existentă, adaptându-i atribuțiile și extinzându-i aria de aplicare.

Bogdan Chirițoiu explică rolul oficiului de licență industrială și legătura cu OECD

Înainte de a descrie efectele practice ale reformei, Bogdan Chirițoiu a explicat cadrul instituțional în care a fost dezvoltat proiectul și modul în care acesta se leagă de inițiativele anterioare derulate cu sprijin internațional.

„Acum o săptămână s-a finalizat un proiect finanțat de UE și implementat de OECD, de debirocratizare, care dezvoltă oficiul de licență industrială.

Avem deja un astfel de oficiu, rezultat al unui prim proiect realizat tot cu OECD. Al doilea proiect extinde aceeași logică de la industrie la servicii”, a explicat Chirițoiu.

Oficiul de licență industrială este gândit ca un punct unic de contact între antreprenori și autoritățile publice, preluând sarcina coordonării tuturor avizelor necesare pentru demararea unei activități economice. Astfel, responsabilitatea interacțiunii cu multiple instituții nu mai revine investitorului, ci aparatului administrativ.

Această schimbare de paradigmă urmărește reducerea costurilor administrative și a timpului necesar pentru lansarea proiectelor industriale, într-un mediu economic în care viteza deciziei este esențială.

Cum funcționează one-stop-shop-ul și ce se schimbă concret pentru investitori

Bogdan Chirițoiu a detaliat modul în care sistemul one-stop-shop ar trebui să funcționeze în practică, insistând asupra faptului că antreprenorii nu vor mai fi obligați să parcurgă trasee administrative complexe.

„Logica este să am un one-stop-shop. Dacă vreau să înființez o fabrică și îmi trebuie 20 de avize, nu mai merg ca antreprenor la toate cele 20 de instituții, ci mă duc la oficiul de licență industrială, iar acesta se ocupă să obțină avizele de la toate autoritățile”, a spus președintele Consiliului Concurenței.

Deși cadrul legal și instituțional este deja creat, oficiul nu a emis încă licențe, acest lucru fiind legat de termenele de implementare asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Autoritățile sunt obligate să transforme structura administrativă într-un mecanism funcțional într-un interval bine stabilit.

„Este parte din PNRR, deci trebuie să înceapă să funcționeze efectiv până la mijlocul anului. Ne așteptăm ca în următoarele luni să înceapă să emită licențe industriale”, a precizat Chirițoiu.

Extinderea modelului către servicii și rolul limitat al Consiliului Concurenței

După operaționalizarea sistemului pentru industrie, același mecanism ar urma să fie aplicat și în sectorul serviciilor, unde impactul economic este considerabil mai mare. Bogdan Chirițoiu a subliniat diferența de dimensiune dintre cele două domenii și potențialul proiectului.

„Sunt mult mai multe companii în servicii decât în industrie, iar ponderea serviciilor în PIB este mult mai mare. De aceea, vorbim despre un proiect cu potențial foarte mare”, a subliniat el.

În ceea ce privește implicarea instituțională, Consiliul Concurenței nu va avea un rol operațional direct în funcționarea oficiului, acesta aflându-se în subordinea Guvernului.

„A fost un proiect OECD, finanțat de Comisia Europeană. Oficiul este în subordonarea Guvernului. Noi sprijinim în continuare, dar de acum mingea este în terenul lor. Proiectul de asistență s-a terminat, trebuie să trecem la implementare”, a declarat Bogdan Chirițoiu.