Oana Gheorghiu: Statul ar trebui să fie acționar doar în domeniile strategice și să-și reducă implicarea pe piață
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat la Euronews România că statul român ar trebui să intervină în economie doar acolo unde aduce valoare reală pentru cetățeni, în special în sectoarele strategice, precum energie sau transporturi, sau în domeniile în care companiile private nu sunt interesate să investească.
Ea a subliniat că, în rest, implicarea statului pe piață trebuie redimensionată, așa cum s-a întâmplat în alte țări europene la aderarea la OECD, prin reducerea numărului de companii în care statul este acționar. Gheorghiu a precizat că deciziile finale vor fi luate la nivel guvernamental și de coaliție, împreună cu prim-ministrul și miniștrii.
”Cred că statul român, de fapt, trebuie să înveţe că nu trebuie să facă el lucruri decât în măsura în care aduce plus valoare pentru cetăţenii. Statul român nu trebuie să fie neapărat acţionar în multe zone şi multe domenii, trebuie să fie un acţionar responsabil în acele zone în care e absolut nevoie: în domeniile strategice, energie, transporturi, în domeniile în care companiile private n-au interes şi atunci ca să asigur serviciile publice pentru cetăţenii e nevoie ca statul să fie. Dar în rest, statul trebuie să-şi redimensioneze implicarea în piaţă şi acest lucru s-a întâmplat în multe ţări din jurul nostru atunci când au aderat la OECD, au aplicat măsuri de reducere a numărului companiilor în care statul este acţionar. Asta este desigur o decizie strategică pe care o va lua guvernul împreună cu miniştrii, primul ministru împreună cu miniştrii, probabil că e o decizie de luat şi la nivel de coaliţie”, a declarat Oana Gheorghiu, într-o emisiune la Euronews România, duminică seară.
Vicepremierul responsabil de restructurarea companiilor a precizat că 22 de societăți din cadrul Ministerelor Energiei, Transporturilor și Economiei au fost selectate pentru un proiect pilot de restructurare. Printre acestea se numără firme aflate în insolvență sau lichidare, precum și companii cu patrimoniu, dar aflate de mulți ani în faliment.
„Cel puţin pentru o parte importantă din aceste companii se vor lua decizii clare şi astea pot fi de restructurare, de pregătire spre listare, de căutare a unor parteneri”, a explicat Gheorghiu, precizând că există şi un jalon în PNRR, prin care s-a stabilit că cel puţin trei companii vor fi restructurate.
Cele trei companii care vor fi primele restructurate nu au fost încă stabilite, ele urmând a fi alese după încheierea analizei făcute de specialişti, în prezent.
Oana Gheorghiu: Există rezistenţă la schimbare în companiile de stat
Vicepremierul Oana Gheorghiu, care coordonează restructurarea companiilor din subordinea ministerelor, a recunoscut că există o „rezistență” naturală la schimbare, atât la nivel de sisteme, cât și la nivel individual. Ea a precizat că a discutat și cu reprezentanții salariaților, care înțeleg necesitatea unei schimbări de paradigmă în modul de conducere al acestor companii.
”Nu am ajuns încă la faza asta, să o resimt, dar e ceva absolut normal. Există o rezistenţă la schimbare în orice mediu, că e privat, că e o companie mică, inclusiv noi, ca persoane, întotdeauna avem fiecare dintre noi o rezistenţă mai mică sau mai mare la schimbare. Asta nu e un lucru anormal, e un lucru cu care trebuie însă să lucrăm şi cred că oamenii, dacă văd beneficiile acestor schimbări, desigur, dacă unii au nişte interese ascunse, atunci e greu să-i convingi, dar dacă oamenii văd beneficiile acestor schimbări pentru ei şi pentru interesul mare naţional, cred că vom reuşi”, a adăugat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că și sindicatele recunosc necesitatea schimbării în companiile de stat. Ea a precizat că discuțiile cu reprezentanții acestora au fost pragmatice și constructive, sindicaliștii înțelegând că, deși scopul lor este să protejeze locurile de muncă ale membrilor, este nevoie de o schimbare de paradigmă în modul de conducere al acestor firme.
”Am avut discuţii cu câteva sindicate sau cu reprezentanţi ai blocurilor sindicale Discuţiile au fost unele, zic eu, pragmatice şi constructive. Oamenii înţeleg că nu se mai poate aşa. Desigur că ei au ca scop să-şi protejeze membrii de sindicat şi să încerce să protejeze locurile de muncă, e absolut firesc şi normal, dar înţeleg pe de altă parte că e nevoie de schimbare, de paradigmă în felul în care sunt conduse aceste companii”, mai spune Oana Gheorghiu.
