Noua carte de identitate electronică. Schimbare pentru milioane de români. Conține și semnătură electronică

Guvernul Bolojan pregătește schimbări importante pentru anul 2026, de la extinderea folosirii cărții de identitate electronice până la lansarea cloud-ului guvernamental. În același timp, reformele administrative, bugetul și stabilitatea politică rămân teme sensibile, aflate încă în negociere la nivel guvernamental național actual.

Noua carte de identitate electronică va deveni card de sănătate până la finalul anului 2026, iar cloud-ul guvernamental va fi pus în funcțiune

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat, la Europa Liberă, că, până la sfârșitul anului 2026, noua carte de identitate electronică va putea fi folosită ca și card de sănătate. Ea a mai zis că, până atunci, cloud-ul guvernamental va deveni funcțional.

Fondurile primite de România de la Uniunea Europeană prin PNRR permit eliberarea a cel puțin trei milioane de cărți de identitate electronice, cu un cost total de aproximativ 130 de milioane de euro. Până în prezent, aproape 1,2 milioane de români au primit noile cărți de identitate electronice fără să plătească taxa de peste 70 de lei. Documentul include și o semnătură electronică.

Pe noile cărți de identitate nu mai este trecut domiciliul, motiv pentru care unele persoane au fost nevoite să prezinte, la ghișee, alte documente care să dovedească adresa de reședință. Deși adresa este stocată în cipul cărții de identitate, nu toate instituțiile publice au echipamentele necesare pentru a citi aceste date. Pentru a rezolva problema, Ministerul Afacerilor Interne a pus la dispoziție, gratuit, aplicația RO CEI Reader, destinată atât autorităților, cât și cetățenilor.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a spus că există întârzieri în folosirea noilor documente, dar că angajații instituțiilor publice sunt în curs de instruire pentru a lucra cu ele. Ea a mai explicat că statul va folosi cartea de identitate electronică în toate instituțiile publice și că problemele legate de lipsa echipamentelor din unele primării vor fi rezolvate în perioada următoare.

Oana Gheorghiu a mai anunțat că, până la finalul acestui an, cartea de identitate electronică va avea mai multe funcții, printre care folosirea ca card de sănătate și ca spațiu digital pentru diplomele de studii.

„Cartea de identitate va fi folosită în toate instituțiile publice pentru că statul nu se poate sabota pe el însuși și asta vom face. Sunt multe primării care spun că n-au bugete, că-s probleme în a-și achiziționa aparatura necesară. Lucrul acesta se va rezolv cât curând pentru că avem și o obligație asumată și este și un progres extraordinar pe care îl putem face prin digitalizare”, a punctat Gheorghiu.

Oana Gheorghiu a precizat că, în prezent, nu se cunoaște un calendar clar pentru reforma administrației locale și centrale. Ea a precizat că această reformă este negociată de aproximativ patru luni de liderii coaliției de guvernare.

Potrivit autorităților, reforma administrației locale și centrale ar urma să ducă la scăderea cheltuielilor publice cu angajații din administrație cu aproximativ 10%. Premierul Ilie Bolojan a spus recent că ia în calcul posibilitatea formării unui guvern minoritar, în cazul în care blocajul politic va continua. Totuși, el a subliniat că această variantă nu este una dorită. Prim-ministrul a explicat că România a mai fost condusă în trecut de guverne minoritare în perioade de criză politică și că nu exclude ca o astfel de situație să se repete. Cu toate acestea, el a arătat că stabilitatea politică este importantă pentru țară.

După declarațiile premierului, vicepremierul Oana Gheorghiu a spus că proiectul Legii bugetului pentru anul 2026 se află încă într-o formă preliminară. Autoritățile au mai precizat că adoptarea reformei administrației este necesară pentru aprobarea bugetului național din acest an și pentru votarea bugetelor locale în consiliile locale.

PSD critică modul în care Ilie Bolojan a condus Guvernul

Partidul Social Democrat a criticat în mai multe rânduri, în ultimele săptămâni, modul în care premierul Ilie Bolojan a condus Guvernul începând din iunie 2025 și felul în care au fost adoptate măsurile fiscale și bugetare. PSD a transmis că își dorește ca Legea bugetului de stat să includă mai multe măsuri economice și forme de sprijin pentru anumite categorii de persoane, fără a oferi însă detalii concrete despre aceste măsuri.

Autoritățile au anunțat că România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din produsul intern brut, un nivel mai mic cu aproape un punct procentual față de estimările inițiale făcute de Guvern și de Comisia Europeană. Din totalul deficitului bugetar de 146 de miliarde de lei înregistrat în 2025, aproximativ 50 de miliarde de lei au fost folosite pentru plata dobânzilor la creditele contractate de România în anii anteriori.

Guvernul Bolojan vrea să numească până la 31 martie 2026 noi șefi la companiile de stat și să înceapă restructurarea a cel puțin trei firme

Oana Gheorghiu a explicat că unul dintre obiectivele importante ale Guvernului pentru anul 2026 este numirea unor noi conduceri la marile companii de stat. Conform spuselor sale, aceste numiri ar trebui făcute până la 31 martie, în urma unor concursuri, și că vor fi pregătite planuri de restructurare pentru cel puțin trei companii aflate în proprietatea statului.

În același timp, Guvernul intenționează să extindă folosirea cărții de identitate electronice și să pună în funcțiune cloud-ul guvernamental.