Reacții puternice în sectorul bancar după scandalul ROBOR. ARB spune că instituțiile de credit au respectat legea

Asociația Română a Băncilor (ABR) a transmis joi că instituțiile de credit din România respectă legislația națională privind modul de stabilire a indicelui de referință ROBOR și au avut permanent o conduită conformă normelor de concurență. Reacția vine în contextul investigației desfășurate de Consiliul Concurenței privind o posibilă înțelegere sau practică concertată între cele 10 bănci participante la procedura de fixing.

Poziția Asociației Române a Băncilor (ABR) a fost transmisă după ce autoritatea de concurență a finalizat etapa de documentare în scandalul ROBOR și a trimis raportul preliminar părților implicate.

Ancheta privind ROBOR provoacă reacții puternice în sectorul bancar

Investigația a fost declanșată din oficiu în octombrie 2022 și vizează suspiciunea că cele 10 bănci participante la stabilirea ROBOR nu ar fi cotat independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că ancheta nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor. Potrivit acestuia, independența cotațiilor este esențială pentru funcționarea corectă și relevanța indicatorului ROBOR.

„Investigația noastră nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing. Independența acestor cotații este esențială și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență”, a punctat Chirițoiu

Raportul preliminar reprezintă o etapă intermediară a procedurii. Urmează audierea instituțiilor implicate, după care autoritatea va adopta o decizie finală. Bogdan Chirițoiu a avertizat că, dacă vor exista sancțiuni, acestea ar putea fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate.

„Când adoptăm o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare. Raportul a generat deja dezbateri și speculații, deși nu există o decizie finală. Nu este obișnuit și nici util să discutăm o propunere de decizie, care poate suferi modificări, având în vedere că urmează o etapă foarte importantă: audierea băncilor”, a mai spus Chirițoiu

Eventualele decizii pot fi contestate în instanță, mai întâi la Curtea de Apel București și ulterior la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Care sunt băncile vizate în anchetă

Cele 10 bănci participante la calculul ROBOR sunt Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank.

ROBOR reprezintă rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante, selectate pe baza criteriilor de performanță stabilite de Banca Națională a României.

ARB afirmă că băncile au acționat permanent cu bună-credință

ARB afirmă că băncile au acționat permanent cu bună-credință, în conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil, precum și cu regulile și metodologiile stabilite de autoritățile competente.

Asociația amintește că Banca Națională a României (BNR) are rol de organizator, reglementator și supraveghetor al modului de funcționare a pieței monetare, în baza Normei 4/1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare.

Potrivit organizației, piața monetară presupune tranzacționarea lichidității, iar legislația impune criterii stricte de participare. Tot BNR stabilește regulile de tranzacționare și regulile de transparență privind mecanismele de cotare.

„Băncile din România respectă legislația națională privind modul în care este stabilit indicele de referință ROBOR și au o conduită conformă normelor de concurență, aceasta reprezentând o preocupare permanentă și prioritară la nivelul comunității bancare. Ne exprimăm convingerea că analiza finală a autorităților va confirma că băncile au acționat în permanență cu bună-credință, în conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil, precum și cu regulile și metodologiile stabilite de autoritățile competente”, susțin reprezentanții ARB.

ARB subliniază că BNR dispune, în conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014, de cadrul legislativ necesar pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință.

Asociația mai spune că nu deține informații privind sancționarea băncilor pentru nerespectarea obligațiilor de cotare și nici privind sesizări ale BNR în contextul regulamentului european.

„La nivelul Asociației nu deținem informații ca băncile să fi fost sancționate pentru vreun motiv legat de modalitatea în care și-au respectat obligațiile privind cotarea sau ca BNR să se fi sesizat în contextul regulamentului european. Maniera în care a fost prezentat subiectul în spațiul public a creat confuzie privind modalitatea de funcționare a unei piețe reglementate. Până la clarificarea și înțelegerea deplină de către opinia publică a mecanismelor acestei piețe reglementate, acuzațiile formulate pot declanșa consecințe negative privind șocul operațional, juridic, de finanțare și reputațional”, a transmis ARB.

ARB avertizează că acuzațiile pot afecta stabilitatea financiară

Reprezentanții băncilor consideră că modul în care a fost prezentat subiectul în spațiul public a creat confuzie privind funcționarea unei piețe reglementate.

Potrivit ARB, acuzațiile formulate pot genera consecințe negative de ordin operațional, juridic, de finanțare și reputațional.

Organizația avertizează că astfel de acuzații pot afecta inclusiv stabilitatea financiară, mai ales în cazul pierderii de reprezentativitate sau al unui blocaj al cotării ROBOR, cu impact direct asupra mediului economic, de business și asupra populației.

ARB mai susține că orice concluzie trebuie să rezulte exclusiv în urma unei analize complete, bazate pe probe, iar concluziile anticipate pot influența negativ funcționarea pieței și percepția publică.

Asociația insistă că protejarea funcționării neîntrerupte și a reprezentativității indicelui ROBOR nu este doar o chestiune tehnică, ci un element esențial pentru stabilitatea financiară.

Potrivit comunicatului, ROBOR are un rol principal în transmisia politicii monetare și în funcționarea pieței monetare, iar procesul de fixing este riguros și bazat pe cotațiile reale de lichiditate din piața interbancară, sub supravegherea BNR și în baza unor reguli stricte.

ARB susține că participanții la piață trebuie să îndeplinească condiții riguroase și să respecte reglementări stricte, având în vedere rolul pieței în asigurarea stabilității financiare și a accesului la finanțare pentru angajatori și entități publice.

Mugur Isărescu a declarat că în spațiul public persistă neînțelegeri privind rolul băncilor

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că în spațiul public persistă neînțelegeri privind rolul băncilor, al băncii centrale și funcționarea indicatorilor utilizați în economie, inclusiv ROBOR.

Acesta a precizat că a citit raportul Consiliului Concurenței, care are aproximativ 500 de pagini, plus alte circa 300 de pagini de anexe, și a subliniat complexitatea documentului. Potrivit lui Isărescu, raportul explică faptul că ROBOR este un indice al pieței monetare interbancare, nu doar un indicator pentru creditele populației.

„Persistă confuzii legate de rolul băncilor și al băncii centrale, dar și privind indicatorii folosiți în societate. Discuția despre ROBOR a reapărut și tulbură societatea românească”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a insistat și asupra faptului că, spre deosebire de percepțiile anterioare, cotațiile folosite la stabilirea ROBOR sunt ferme și trebuie executate, nu sunt doar indicative. El a avertizat că discuția publică despre ROBOR este periculoasă dacă este purtată fără înțelegerea mecanismelor pieței monetare.

„Discuția cu ROBOR-ul iar a apărut și tulbură societatea românească. Realizez cât este de periculoasă. Nu pot să intru în foarte multe detalii. Există un procedeu în derulare între bănci. Cum funcționează sistemul bancar într-o economie de piață? ROBOR-ul este indicele pieței interbancare. Înainte se spunea că este ceva pentru împovărarea creditelor la diverși creditori. Cotațiile ferme sunt ferme, nu sunt indicative. Cum se joacă băncile, trezorierii cu cotațiile, având un singur scop, să-l exploateze pe bietul debitor. Acum se spune clar: cotațiile ferme sunt cotații ferme. Acuza principală: au loc înțelegeri neconcurențiale între băncile comerciale, un fel de cartelizare. Piața monetară este formată din Banca Națională și băncile comerciale. Piața monetară sau interbancară este esențială, prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un tur de fildeș și decidem să majorăm dobânda”, a mai spus Mugur Isărescu.

Poziția guvernatorului BNR a fost criticată de Blocul Național Sindical (BNS), care a acuzat banca centrală de intimidarea investigației și a cerut înființarea unei comisii parlamentare de anchetă.

ARB susține că evoluția ROBOR este determinată de fundamentele pieței monetare și de factori macroeconomici

Asociația Română a Băncilor susține că evoluția ROBOR este determinată de fundamentele pieței monetare și de factori macroeconomici, nu de acorduri între bănci.

Organizația arată că majorarea generalizată a dobânzilor începând cu 2022 nu a fost un fenomen local, iar amplitudinea creșterilor a depins în fiecare stat de factori precum inflația, deficitele fiscale și structura economiei.

ARB amintește că România s-a confruntat în 2022 cu crize multiple, printre care inflația record de 16,8% în noiembrie, criza energetică și criza de securitate generată de războiul din Ucraina.

„Niciunul dintre acești factori nu poate fi influențat de comportamentul băncilor locale prin modul în care ele cotează costul finanțării interbancare. Investigația actuală a Consiliului Concurenței a fost declanșată în anul 2022, în care România s-a confruntat cu crize multiple precum inflația record după perioada pandemică, criza energetică, criza de securitate pe fondul războiului din Ucraina etc.”, notează ARB.

Potrivit organizației, factorii care influențează ROBOR sunt legați de dezechilibrele macroeconomice, rata inflației, dobânda de politică monetară, necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor, precum și de instabilitatea politică și guvernamentală.

ARB consideră că fiecare bancă își stabilește independent strategia de preț și cotațiile, pe baza propriilor analize de risc și costuri de finanțare, iar similitudinea cotațiilor în anumite momente nu reprezintă o înțelegere, ci o reacție normală la aceleași presiuni de piață.

„ARB consideră că fiecare instituție bancară vizată de investigație își stabilește în mod independent strategia de preț și cotațiile, pe baza propriilor analize de risc și costuri de finanțare. Similitudinea cotațiilor în anumite momente nu reprezintă o înțelegere, ci o reacție normală a unor actori economici care funcționează sub aceleași presiuni de piață”, a transmis asociația într-un comunicat.

Asociația amintește și că în 2008 Consiliul Concurenței a mai declanșat o investigație similară asupra instituțiilor de credit active pe piața monetară interbancară din România, privind stabilirea ROBOR și modul de funcționare al platformelor utilizate.

ARB susține că nu are cunoștință să fi fost identificate atunci deficiențe de natură concurențială, iar regulile de funcționare și platformele utilizate nu au suferit modificări semnificative.

Acuzațiile privind funcționarea ROBOR trebuie tratate cu maximă precauție

În final, Asociația Română a Băncilor susține că acuzațiile privind funcționarea ROBOR trebuie tratate cu maximă precauție, deoarece este vorba despre un reper de piață cu funcție sistemică.

Potrivit organizației, astfel de acuzații pot afecta încrederea investitorilor externi și pot avea impact asupra costurilor de finanțare ale statului, populației și companiilor.

De asemenea, ARB consideră că orice acțiuni care modifică sau afectează funcționarea mecanismului pot reprezenta o reglementare de facto a unei infrastructuri de piață și pot genera conflicte între regimul actual aplicabil pieței monetare și instrumentele dreptului concurenței.

„Orice fel de acțiuni care modifică sau afectează funcționarea mecanismului pot reprezenta în fapt o reglementare de facto a unei infrastructuri de piață, cu potențial de conflict între regimul actual aplicabil pieței monetare/benchmarkurilor și instrumentele dreptului concurenței. Orice intervenție exogenă care afectează capacitatea de a asigura un cadru funcțional al pieței monetare poate fi interpretată ca afectând autonomia instituțională”, a conchis asociația.