Serviciu militar voluntar în România. Fostul șef al Statului Major: Nu privim realist lucrurile. Mi se pare o glumă

Fostul șef al Statului Major al Armatei, generalul Ștefan Dănilă, a criticat public programul de voluntariat lansat de Ministerul Apărării Naționale, într-o intervenție la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache”, difuzată de Gândul. Discuția a avut loc în contextul reducerii contingentului american din România și al dezbaterilor privind capacitatea de pregătire a rezerviștilor. Declarațiile generalului ridică întrebări despre eficiența politicilor actuale din domeniul apărării și despre calitatea cooperării diplomatice cu partenerii strategici.

Generalul Ștefan Dănilă: Ideea de a face o rezervă cu oameni…mi se pare o glumă

În cadrul emisiunii moderate de Ionuț Cristache, fostul Șef al Statului Major al Armatei, generalul Ștefan Dănilă, a transmis un mesaj critic privind inițiativa Ministerului Apărării Naționale de a introduce un program de voluntariat militar. El a subliniat că proiectul, lansat de ministrul Ionuț Moșteanu, nu are o bază solidă și că nu poate oferi o pregătire reală pentru o rezervă militară funcțională.

„Ceea ce se face acum ar trebui să fie revizuit, ideea de a face o rezervă cu oameni pe care-i plătești să vină într-o tabără de patru luni, mi se pare o glumă”, a declarat Ștefan Dănilă, arătând că măsura nu este suficient de riguroasă pentru a consolida capacitatea de apărare a țării.

Generalul a adăugat că programul ar trebui să fie construit pe criterii clare și pe o strategie de instruire consistentă. În opinia sa, modul actual de implementare nu garantează rezultate concrete și riscă să devină o acțiune formală, fără impact real asupra armatei.

Lipsa unei viziuni strategice: Nu privim realist lucrurile

Solicitat de moderatorul emisiunii să detalieze criticile sale, generalul Dănilă a explicat că problema principală ține de modul în care este gândită rezerva militară. În opinia sa, există o confuzie între intenție și aplicare, iar lipsa unui plan coerent face dificilă evaluarea eficienței programului.

„Dacă spunem că pregătim oamenii pentru a avea o rezervă atunci trebuie să fie clar ce program de pregătire fac. Dacă vorbim despre oamenii care trebuie să se încadreze în armata României, trebuie să fie clar despre ce vorbim. Dacă noi ne bazăm pe oameni care pot fi încadrați ca soldați la 43-47 de ani, atunci cred că nu privim realist lucrurile”, a precizat generalul.

El a subliniat că vârsta participanților, durata pregătirii și lipsa unui cadru unitar de instruire sunt elemente care pot limita eficiența demersului. Din punctul său de vedere, un program de rezerviști trebuie să fie adaptat nevoilor reale ale apărării naționale și să ofere un nivel de antrenament comparabil cu cerințele actuale ale NATO.

Generalul a atras atenția și asupra necesității ca MApN să analizeze mai profund modul în care resursele umane și materiale sunt distribuite, pentru a evita măsuri care, în practică, pot avea mai mult un efect simbolic decât unul operațional.

Relațiile cu SUA, afectate de „probleme la nivel înalt”

În aceeași intervenție, Ștefan Dănilă a comentat și decizia privind reducerea prezenței trupelor americane în România, pe care a pus-o în legătură cu dificultăți apărute în plan diplomatic. Fostul șef al Statului Major a susținut că aceste schimbări reflectă lipsa unei coordonări eficiente între instituțiile responsabile de politica externă și de apărare.

„Este evident faptul că, la nivel de relații diplomatice, avem parte de unele probleme, mai ales la discuțiile la nivel înalt. Adică la nivel de președinte, la nivel de secretar de stat, respectiv ministrul Afacerilor Externe și ministrul Apărării Naționale. Sunt probleme generate de complexitatea situației interne”, a declarat Ștefan Dănilă.

Generalul a explicat că menținerea unui parteneriat solid cu Statele Unite presupune nu doar cooperare militară, ci și un dialog constant și coerent între liderii politici din ambele state. În lipsa acestui echilibru, riscul este ca deciziile strategice să fie influențate de factori interni, ceea ce poate afecta încrederea reciprocă.

El a subliniat că România trebuie să manifeste o abordare consecventă în raport cu partenerii săi, mai ales în contextul tensiunilor regionale și al nevoii de stabilitate în flancul estic al NATO. În opinia sa, gestionarea eficientă a acestor relații este esențială pentru menținerea securității naționale și pentru consolidarea credibilității statului român în plan internațional.