Retragerea trupelor americane din România. Fost șef al Armatei: Nu suntem atât de importanți pentru SUA cum credeam

Anunțul privind diminuarea prezenței militare americane din România, făcut recent de autoritățile de la Washington, ridică întrebări despre soliditatea parteneriatului strategic dintre București și Statele Unite. Fostul șef al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă, consideră că măsura nu implică un risc militar imediat, dar scoate la iveală o realitate inconfortabilă: România nu ocupă un loc central în prioritățile americane. Decizia este văzută drept un semnal de reechilibrare a prezenței SUA în Europa și un test pentru politica de apărare a țării.

Ștefan Dănilă: Nu trebuie să ne surprindă, dar trebuie să privim situația ca pe un duș rece

Decizia Statelor Unite de a reduce numărul militarilor dislocați în România a fost interpretată de analiști și foști oficiali din domeniul apărării drept un moment de reflecție asupra poziției României în cadrul alianței transatlantice.

Într-un interviu acordat postului B1TV, generalul în rezervă Ștefan Dănilă a subliniat că această mișcare nu trebuie privită ca o amenințare directă, ci ca o confirmare a faptului că politica de securitate a Bucureștiului s-a sprijinit, poate excesiv, pe sprijinul partenerului american.

„Nu trebuie să ne surprindă această reducere a trupelor americane, dar trebuie să privim situația ca pe un duș rece. Aflăm că pilonul de strategie de apărare cu Statele Unite nu este atât de solid. Aflăm acum că nu suntem atât de importanți pentru SUA cum credeam”, a declarat generalul Dănilă.

Potrivit fostului șef al Statului Major General, România a comis o eroare strategică prin supraevaluarea sprijinului american și prin neglijarea consolidării propriilor capacități militare.

„Noi am greșit că ne-am bazat foarte mult pe americani. Trebuia să ne bazăm pe forțele proprii. Americanii vin aici doar dacă interesele lor îi aduc aici. Nu vin dacă stăm noi și ne rugăm pe la porțile Casei Albe”, a explicat Dănilă.

El a mai atras atenția asupra lipsei de dialog constant între București și Washington, subliniind faptul că Statele Unite nu au în prezent un ambasador la București.

„E și o lipsă de dialog, care se vede și din faptul că SUA nu are încă ambasador la București. Iar lipsa ambasadorului poate fi mai importantă decât această reducere a trupelor”, a spus generalul.

Moscova urmărește mișcările Washingtonului, dar nu va ataca

În opinia generalului Dănilă, diminuarea prezenței americane pe teritoriul românesc poate fi interpretată de Federația Rusă ca un semnal de vulnerabilitate. Totuși, apartenența României la NATO continuă să ofere garanții solide de securitate, chiar dacă imaginea de stabilitate regională este afectată temporar.

„Rusia, dacă simte o slăbiciune, își face simțită prezența. Rusia va lua act de această reducere și o va considera un gest favorabil din partea administrației americane. Dar Rusia nu va uita că suntem membri NATO, deci nu va interveni agresiv în România”, a explicat fostul șef al Armatei.

El a adăugat că forțele armate române au capacitatea de a descuraja o agresiune, dar nu pot acționa singure în cazul unui conflict major.

„Armata română este o forță pentru a descuraja o agresiune, dar nu este suficient. Însă să nu uităm că suntem în alianța NATO și facem parte din strategia alianței în această parte a Europei de Est”, a menționat Dănilă.

Această poziție reflectă o preocupare constantă a României: nevoia de a echilibra sprijinul aliat cu investițiile proprii în apărare. De altfel, analiștii consideră că diminuarea contingentului american ar putea impulsiona autoritățile române să accelereze programele de modernizare a armatei și să întărească cooperarea regională cu aliați europeni precum Franța sau Polonia.

Retragerea trupelor NATO o decizie previzibilă, cu impact limitat pe termen scurt

Generalul Dănilă a precizat că decizia Washingtonului nu a venit pe neașteptate și că Bucureștiul era informat despre posibila reducere încă din prima parte a anului.

„Este o decizie la care ne așteptam, din februarie-martie anul acesta. Au fost și discuții de creștere a efectivelor franceze în România. Din punct de vedere operațional, nu este o mare problemă, deoarece aceste forțe nu erau dispuse pe o linie a frontului”, a explicat el.

În prezent, principalele puncte de prezență militară americană în România sunt baza de la Deveselu, unde funcționează sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore, și bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Reducerea anunțată vizează în special componentele de rotație a trupelor, care asigurau antrenamente și misiuni de sprijin în contextul războiului din Ucraina.

Potrivit specialiștilor, această schimbare face parte dintr-un plan mai amplu al Washingtonului de a optimiza cheltuielile militare externe și de a redistribui resursele către zone considerate prioritare, cum ar fi Indo-Pacificul.

Un semnal pentru întreaga Europă de Est

În analiza sa, generalul Dănilă a remarcat că diminuarea prezenței americane nu vizează exclusiv România, ci reflectă o tendință generală la nivel european.

„Este o reducere semnificativă în România, pe fondul reducerii prezenței americane în toată Europa. Prezența americană pe continent va continua să scadă, pentru că administrația Trump vrea să taie cheltuielile cu forțele dislocate în alte părți ale lumii”, a afirmat el.

Pentru România, această decizie ar putea marca începutul unei noi etape în politica de apărare, bazată mai mult pe responsabilitate internă și pe cooperarea cu partenerii europeni. Dincolo de implicațiile imediate, momentul readuce în atenție nevoia unui dialog constant și realist cu Washingtonul, precum și consolidarea unui rol activ al României în arhitectura de securitate a NATO.