UPDATE 16:07 SUA clarifică: Relocarea trupelor din Europa nu înseamnă o retragere
Departamentul de Război al SUA a anunţat că „Brigada 2 de Luptă a Diviziei 101 Aeropurtate îşi va reloca trupele, conform programului, înapoi la unitatea sa de bază din Kentucky, fără a fi înlocuită”, precizând că măsura face parte dintr-un proces mai amplu de echilibrare a dislocării forţelor americane în lume.
Instituţia americană a ţinut să sublinieze că „aceasta nu reprezintă o retragere a Statelor Unite din Europa şi nici un semnal al unei diminuări a angajamentului faţă de NATO şi faţă de Articolul 5”, ci, dimpotrivă, un pas spre creşterea responsabilităţii europene în cadrul Alianţei.
Potrivit comunicatului, „aliaţii noştri din NATO răspund apelului preşedintelui Trump de a-şi asuma responsabilitatea principală pentru apărarea convenţională a Europei. Această ajustare a dislocării forţelor nu va modifica mediul de securitate din Europa”.
Departamentul a mai transmis că Statele Unite menţin o prezenţă solidă în întregul teatru european de operaţiuni şi dispun de capacitatea de a mobiliza rapid forţe şi resurse în regiune, „inclusiv angajamentul preşedintelui Trump de a apăra aliaţii NATO”.
UPDATE 16:05 Rodeanu (USR): „România nu pierde trupe, ci câştigă capabilităţi aeriene”
Deputatul USR Bogdan Rodeanu a reacţionat la informaţiile privind „plecarea americanilor din România”, precizând că acestea sunt eronate:
„În realitate, lucrurile stau exact invers: România îşi consolidează parteneriatul strategic cu Statele Unite, iar baza Mihail Kogălniceanu intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Securitatea României nu este afectată. Prezenţa aliaţilor noştri este stabilă, iar rotaţiile de trupe fac parte din mecanismul normal de mobilitate al NATO”, a scris parlamentarul pe Facebook.
El a adăugat că „Parlamentul României a fost informat încă din septembrie de către Preşedintele României asupra faptului că a aprobat prepoziţionarea, în cadrul Bazei Militare Mihail Kogălniceanu, a unor echipamente militare şi noi contingente americane”.
Potrivit acestuia, „Statele Unite au solicitat şi au primit aprobarea pentru staţionarea unor aeronave de realimentare în aer şi a mijloacelor de protecţie a forţei, precum şi aeronave ISR – adică drone şi avioane de supraveghere care vor opera de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu”.
Rodeanu a explicat că această schimbare face parte din „reconfigurarea tipologiei prezenţei militare în regiune, trecând de la preponderenţa trupelor terestre la o structură aeriană şi de supraveghere mult mai flexibilă şi mai eficientă”.
Deputatul subliniază că „România găzduieşte noi capabilităţi aeriene de ultimă generaţie, esenţiale pentru realimentarea rapidă a avioanelor aliate în zona Mării Negre, supravegherea strategică a frontierelor NATO, creşterea mobilităţii şi interoperabilităţii între forţele aliate”.
„Aceasta este o reconfigurare strategică, nu o retragere. România devine, pas cu pas, centrul operaţional al NATO la Marea Neagră, cu infrastructură modernă, forţe integrate şi misiuni comune cu partenerii americani şi europeni. Investiţiile militare americane continuă, depăşind 2 miliarde de dolari”, a punctat Rodeanu.
UPDATE 13:00 Nicușor Dan a reacționat după retragerea americanilor
Președintele Nicușor Dan a declarat că reducerea contingentului american aflat pe teritoriul României nu pune în pericol securitatea națională, explicând că este vorba despre o revenire la nivelul de prezență militară din perioada anterioară izbucnirii războiului din Ucraina.
Șeful statului a precizat că această ajustare are loc fără a modifica în vreun fel relația strategică dintre România și Statele Unite și fără a afecta apărarea flancului estic al NATO.
„Prin redimensionarea forței rotaționale care opera și în România, prezența trupelor americane revine, de fapt, la nivelul dinaintea războiului din Ucraina”, a explicat președintele.
Nicușor Dan a adăugat că posibilele riscuri sunt compensate prin întărirea capacităților europene și suplimentarea echipamentelor militare, în deplină coordonare cu aliații americani.
De asemenea, președintele a reafirmat că parteneriatul strategic România–SUA rămâne solid, iar bazele de la Deveselu, Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu vor continua să funcționeze la parametri maximi. Trupele americane vor rămâne dislocate în aceste puncte, iar transferurile de tehnică militară către România nu vor fi întrerupte.
„Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată”, a conchis Nicușor Dan, subliniind angajamentul constant al țării față de parteneriatul transatlantic.
UPDATE 10:55 Anunțul Ministrului Apărării
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a reacționat după ce România și Aliații din NATO au fost informați oficial despre decizia Statelor Unite de a redimensiona prezența trupelor americane în Europa, măsură care include și un ajustaj al efectivelor aflate pe teritoriul României.
„România și Aliații au fost anunțați, începând de luni, marți. Această reevaluare face parte dintr-o decizie, care va merge în Congresul SUA. Pete Hegseth a transmis că europenii și-au consolidat pe partea estică. SUA se vor uita spre Indo-Pacific”, a declarat ministrul.
Oficialul român a precizat că nu este vorba despre o retragere completă, ci despre o reconfigurare a unei brigăzi, România urmând să păstreze un contingent american consistent.
„Nu se vorbește despre o retragere, ci despre o brigadă. Vor rămâne 1.000 de soldați în România pentru descurajare. Capacitățile strategice rămân neschimbate, sistemul de la Deveselu rămâne funcțional. Steagul american va rămâne la toate bazele din România”, a subliniat Ionuț Moșteanu.
Acesta a adăugat că parteneriatul militar dintre România și Statele Unite rămâne solid, iar colaborarea în domeniul apărării va continua la același nivel strategic.
„Cooperarea între SUA și România va rămâne. SUA va rămâne principalul furnizor de arme. Parteneriatul strategic este solid. Armata Română este principala forță de apărare a României, trebuie să continuăm investițiile. Viitorul trebuie să fie în mâinile fiecăruia dintre noi. Am primit un sistem de protecție europeană. Le mulțumesc partenerilor americani”, a transmis ministrul Apărării.
UPDATE 09:25 MApN a reacționat
„Ministerul Apărării Naționale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA.
Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu.
Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american.
Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune.
Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională.
Astăzi, 29 octombrie, ora 10.15, ministrul apărării naționale va susține declarații de presă la sediul ministerului.”
SUA pregătesc o retragere parțială a trupelor din România. Schimbare strategică majoră în politica de apărare a administrației Trump
Administrația Trump intenționează să retragă mii de militari americani din România, într-o mișcare care marchează o schimbare de direcție semnificativă în politica de securitate a Washingtonului și care a generat îngrijorare pe flancul estic al NATO.
Potrivit unor surse americane și europene citate de publicația Kyiv Post, aliații occidentali au fost informați la începutul acestei săptămâni despre decizia de retragere, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare.
Oficialii, care au cerut anonimatul pentru a discuta subiectul, au precizat că reducerea forțelor americane nu ar trebui să depășească „mai mult de un batalion” și că această măsură nu va „avea un impact semnificativ asupra operațiunilor americane din regiune”.
Decizia vine pe fondul creșterii tensiunilor în regiune, în contextul incursiunilor aeriene tot mai frecvente ale Rusiei în spațiul NATO, inclusiv deasupra României, și a demersurilor diplomatice recente prin care președintele Trump încearcă să obțină un armistițiu în Ucraina.
Reorientarea militară a SUA – din Europa spre Asia-Pacific
Sursele citate notează că planurile inițiale vizau reduceri atât în România, cât și în Polonia, însă în cele din urmă decizia a vizat doar România. Motivația oficială ține de revizuirea globală a posturii de apărare a Pentagonului, care urmărește să elibereze resurse pentru consolidarea prezenței americane în emisfera vestică și în regiunea Indo-Pacific, în contextul rivalității strategice cu China.
Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de redistribuire a forțelor americane și aliniere la noua doctrină militară, care plasează competiția în Pacific drept prioritate absolută a apărării americane.
Totuși, experți militari europeni avertizează că, în condițiile în care războiul din Ucraina continuă, o astfel de retragere ar putea fi percepută drept un semnal greșit transmis Moscovei.
„Nu există niciun motiv evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România”, a declarat colonelul american în retragere Richard Williams, fost director adjunct al Diviziei de investiții în apărare a NATO, pentru Kyiv Post.
Asigurări pentru Polonia, neliniște în Sud-Estul Europei
În contrast cu decizia privind România, președintele Trump a transmis garanții ferme Poloniei că trupele americane de pe teritoriul său nu vor fi reduse.
Într-o discuție recentă cu președintele polonez Karol Nawrocki, liderul de la Casa Albă ar fi declarat că SUA „nici măcar nu s-a gândit” la retragerea trupelor, subliniind: „Suntem alături de Polonia până la capăt.”
Această promisiune a adus o oarecare ușurare la Varșovia, însă îngrijorarea persistă în rândul statelor din sud-estul Europei. „Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca fiind atractivă”, a avertizat Justyna Gotkowska, directoare adjunctă a Centrului pentru Studii Estice (OSW) din Polonia, evidențiind importanța valorii de descurajare a prezenței americane.
România – pilon strategic al flancului estic
Mișcarea vine în contextul în care Divizia a 3-a de Infanterie a preluat recent comanda misiunilor americane din România, cu un efectiv de aproximativ 3.000 de militari dislocați prin rotație la baza Mihail Kogălniceanu (MK) – principalul centru de operațiuni al SUA în regiunea Mării Negre.
Armata SUA a precizat că aceste trupe coordonează operațiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, consolidând infrastructura de apărare și planurile de reacție rapidă pe flancul estic.
Un fost oficial militar român, citat de Kyiv Post, a calificat decizia ca fiind „greu de înțeles”, subliniind că amprenta actuală a SUA în Europa – de circa 80.000 de soldați – este deja „modestă din punct de vedere istoric”.
De asemenea, parlamentarii americani din ambele partide au susținut, după 2022, menținerea unei prezențe militare consistente în Europa de Est, considerând-o esențială pentru descurajarea Rusiei.
Reacții și implicații
Decizia de retragere survine în momentul în care NATO derulează misiunea de vigilență sporită Eastern Sentry, lansată ca răspuns la incursiunile repetate ale Rusiei în spațiul Alianței.
Analiștii avertizează că o diminuare a prezenței americane ar putea slăbi influența Washingtonului în regiune și ar încuraja percepția Kremlinului că Occidentul își pierde interesul strategic pentru Europa de Est.
Colonelul Williams a reamintit că baza Cincu din România urmează să devină una dintre cele mai mari baze NATO din Europa, iar forțele dislocate aici rămân cruciale pentru stabilitatea regională.
„Sunt multe piese de șah în mișcare, iar fiecare decizie de redistribuire are efecte în lanț”, a spus acesta, explicând că o parte din forțele americane ar putea fi mutate temporar pentru a răspunde altor priorități globale.
