Ziua Franței 2026. De ce este Franța unul dintre cei mai importanți aliați ai României. De la Napoleon al III-lea și generalul Berthelot până la militarii NATO de la Cincu

Ziua Franței 2026. De ce este Franța unul dintre cei mai importanți aliați ai României. De la Napoleon al III-lea și generalul Berthelot până la militarii NATO de la Cincu

SURSA FOTO: Dreamstime-Franța

Publicat de Alexandra Iana la 14 iulie 2026, 08:24

Pe 14 iulie, Franța își celebrează Ziua Națională, una dintre cele mai importante sărbători din istoria sa modernă. Pentru români însă, această dată are o semnificație care depășește simbolistica Revoluției Franceze. De mai bine de un secol și jumătate, Franța se numără printre statele care au avut un rol esențial în evoluția României moderne, de la susținerea Unirii Principatelor și sprijinul militar din Primul Război Mondial până la integrarea în NATO și Uniunea Europeană și consolidarea securității pe Flancul Estic al Alianței.

Astăzi, relația dintre cele două state se reflectă nu doar în parteneriatul politic și militar, ci și în economie, cultură, educație și investiții. În 2026, această apropiere este ilustrată și prin faptul că militarii români defilează din nou pe celebrul bulevard Champs-Élysées, în timp ce Franța conduce grupul de luptă NATO desfășurat la Cincu.

De ce este sărbătorită Ziua Națională a Franței pe 14 iulie

Ziua Națională a Franței a fost instituită oficial în anul 1880, însă evenimentele pe care le comemorează au schimbat cursul istoriei europene cu aproape un secol mai devreme.

La 14 iulie 1789, revoluționarii parizieni au luat cu asalt Bastilia, fortăreața care devenise simbolul absolutismului monarhic. Evenimentul este considerat începutul Revoluției Franceze și unul dintre momentele care au stat la baza transformării Franței într-un stat modern.

Un an mai târziu, la 14 iulie 1790, a avut loc Sărbătoarea Federației, organizată pentru a celebra reconcilierea și unitatea națională. Regele Ludovic al XVI-lea a depus atunci jurământ de credință față de națiune și lege, într-un moment care simboliza speranța unei noi ordini politice.

Din idealurile Revoluției Franceze avea să se nască celebra deviză „Libertate, Egalitate, Fraternitate”, devenită una dintre cele mai cunoscute expresii ale democrației moderne și sursă de inspirație pentru numeroase constituții din întreaga lume.

În fiecare an, Franța marchează această zi prin ceremonia militară organizată pe Champs-Élysées, una dintre cele mai impresionante parade militare din lume, la care participă președintele Republicii Franceze, oficiali internaționali și mii de militari.

Franța și nașterea României moderne

Relațiile speciale dintre România și Franța au început cu mult înainte ca România să existe ca stat unitar.

În secolul al XIX-lea, Parisul devenise principalul centru de formare al elitelor românești. Numeroși tineri din Moldova și Țara Românească și-au făcut studiile în Franța, de unde au adus acasă ideile Revoluției Franceze, modelele administrative occidentale și viziunea construirii unui stat modern.

Momentul decisiv avea să vină în perioada împăratului Napoleon al III-lea. Franța a fost unul dintre principalii susținători ai proiectului unirii Moldovei și Țării Românești, realizată în 1859 prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.

Istoricii arată că fără sprijinul diplomatic oferit de Paris, Unirea ar fi fost mult mai dificil de realizat într-un context european dominat de rivalitatea marilor imperii. De aceea, diplomația franceză amintește și astăzi că simpatia de care Franța se bucură în România își are originile în sprijinul acordat pentru formarea statului român modern.

Generalul Berthelot și renașterea armatei române

Un alt moment definitoriu al relației dintre cele două state s-a consumat în timpul Primului Război Mondial.

După campania dificilă din 1916 și retragerea administrației române în Moldova, Franța a trimis în România Misiunea Militară Franceză, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot.

Sub coordonarea sa, armata română a fost reorganizată, reechipată și instruită, ceea ce a contribuit decisiv la victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz din vara anului 1917.

Peste 400 de militari francezi și-au pierdut viața pe teritoriul României până în 1919, iar o parte dintre ei sunt înmormântați în parcela eroilor francezi din Cimitirul Militar Bellu.

Acesta este unul dintre motivele pentru care diplomațiile celor două state vorbesc și astăzi despre o adevărată „frăție de arme” româno-franceză.

De Gaulle, NATO și Parteneriatul Strategic

Relațiile dintre cele două state au continuat inclusiv în perioada comunistă.

În mai 1968, generalul Charles de Gaulle a efectuat o vizită oficială la București, într-un context internațional tensionat și într-o perioadă în care România încerca să adopte o politică externă mai independentă față de Moscova.

După 1989, Franța a devenit unul dintre principalii susținători ai integrării României în structurile euroatlantice, sprijinind aderarea la NATO și ulterior la Uniunea Europeană.

În februarie 2008, relațiile au fost ridicate la nivel de Parteneriat Strategic, iar cooperarea bilaterală a continuat să fie extinsă prin actualizarea foii de parcurs și dezvoltarea unor proiecte comune în domeniile apărării, economiei și tehnologiei.

De la Berthelot la militarii francezi de la Cincu

Astăzi, cooperarea militară româno-franceză este una dintre cele mai solide din Europa de Est.

În urma războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Franța a devenit națiunea-cadru a Grupului de Luptă NATO desfășurat la Cincu, în județul Brașov.

Militarii francezi participă alături de soldații români și de alți aliați la consolidarea apărării Flancului Estic al Alianței Nord-Atlantice.

În paralel, cele două state colaborează și în industria de apărare, prin proiecte care vizează elicoptere, sisteme antiaeriene MISTRAL, radare și cooperarea dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav.

Imaginea este una cu puternică încărcătură simbolică: la mai bine de un secol după Misiunea Berthelot, soldații francezi se află din nou în România, de această dată ca aliați NATO.

România revine la parada militară de pe Champs-Élysées

La ceremonia organizată cu ocazia Zilei Naționale a Franței din acest an participă și un detașament al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

Militarii români revin astfel pe Champs-Élysées, într-un gest care simbolizează cooperarea militară dintre cele două state și apartenența comună la NATO.

Participarea la parada militară reprezintă una dintre cele mai importante forme de recunoaștere între statele aliate și reflectă nivelul ridicat al relației bilaterale.

Franța, unul dintre cei mai importanți investitori în România

Parteneriatul dintre cele două țări nu se limitează la domeniul politic și militar.

Franța este unul dintre cei mai mari investitori străini din România și unul dintre principalii parteneri comerciali ai țării.

Potrivit Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER), schimburile comerciale bilaterale au ajuns la aproximativ 11,6 miliarde de euro în 2024, ceea ce plasează Franța pe locul al patrulea între partenerii comerciali ai României.

Investițiile franceze sunt estimate la aproximativ 12,9 miliarde de euro, iar peste 4.000 de companii cu capital majoritar francez creează aproximativ 125.000 de locuri de muncă în România.

Printre cele mai cunoscute grupuri franceze prezente pe piața românească se numără Renault, BRD Société Générale, Orange, Carrefour, Engie, Airbus, Auchan, Leroy Merlin, Sanofi, Valeo și Veolia.

Industria auto, energia, telecomunicațiile, sectorul financiar, agricultura, industria aerospațială și construcțiile reprezintă principalele domenii în care investițiile franceze au contribuit la dezvoltarea economiei românești.

O legătură construită și prin cultură

Influența Franței asupra României nu poate fi explicată doar prin politică sau economie.

Limba franceză a reprezentat timp de generații limba diplomației și a culturii pentru elitele românești, iar personalități precum Constantin Brâncuși, George Enescu, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade sau Anna de Noailles și-au construit o parte importantă a carierei în Franța.

România este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei din 1993, iar limba franceză continuă să fie studiată de milioane de elevi români.

În același timp, mii de studenți români aleg universitățile franceze, în timp ce numeroși tineri francezi vin anual în România, în special pentru studiile medicale.

O relație construită în peste 160 de ani

Puține state europene au însoțit atât de constant parcursul României moderne precum Franța. De la sprijinul oferit pentru Unirea Principatelor și reorganizarea armatei române în Primul Război Mondial până la susținerea aderării la NATO și Uniunea Europeană, precum și la actualul parteneriat strategic, relația dintre cele două țări a evoluat permanent.

Astăzi, această colaborare se regăsește în investiții de miliarde de euro, în cooperarea militară din cadrul NATO, în schimburile comerciale, în proiectele industriale și în legăturile culturale care continuă să apropie cele două societăți.

De Ziua Națională a Franței, această istorie comună reprezintă unul dintre cele mai solide exemple de parteneriat european construit de-a lungul generațiilor.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.