Președintele Maia Sandu a declarat că sunt în discuție două scenarii: aderarea „într-un singur pas”, cu țara reîntregită, și un scenariu de rezervă, care presupune aderarea fără regiunea separatistă Transnistria.
Experții avertizează asupra riscurilor aderării la UE fără Transnistria
Experții consultați de Adevărul susțin că reîntregirea țării trebuie realizată înainte de aderarea la UE. Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru Reintegrare, afirmă că integrarea în UE reprezintă un test în fața cetățenilor Republicii Moldova și că reîntregirea este o datorie față de toți cetățenii, inclusiv cei din stânga Nistrului.
Ștefan Bejan, expert al Comunității Watchdog.md, precizează că reintegrarea regiunii transnistrene va fi dificilă și costisitoare, dată fiind sărăcia și vulnerabilitatea socială a zonei, majoritatea celor aproximativ 300.000 de locuitori fiind pensionari. Statul trebuie să asigure pensii și salarii echitabile, ceea ce necesită sprijin european.
„Ne dorim să aderăm la UE într-un singur pas, cu țara reîntregită, dar, în situația în care nu vom avea această posibilitate – pentru că cunoașteți faptul că Federația Rusă își menține trupele ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și asta este cea mai mare piedică pentru reîntregirea țării – pentru această situație există și al doilea scenariu, care înseamnă aderarea la UE în doi pași”, a spus Maia Sandu.
Flenchea mai notează că șansele de reîntregire până în 2028, când Republica Moldova își propune să devină membru UE, sunt mai mari dacă procesul este inițiat acum. Criza energetică din stânga Nistrului și războiul din Ucraina au creat o fereastră de oportunitate pentru reîntregirea țării. Dacă integrarea nu are loc în acest interval, status quo-ul va fi dificil de schimbat pe termen lung, iar conflictul ar putea rămâne „înghețat” decenii.
„Integrarea în UE este un test care trebuie susținut în fața cetățenilor Republicii Moldova, pentru binele oamenilor, nu pentru Comisia Europeană sau Consiliul European. Din această perspectivă, reîntregirea țării trebuie făcută nu de dragul aprobării UE, ci reprezintă o datorie a statului față de proprii cetățeni, inclusiv față de cei care trăiesc în stânga Nistrului, sub regimul oligarhic și polițienesc creat și menținut de Federația Rusă. (…) Integrarea acestei regiuni ar putea crea deficiențe economice și sociale, deoarece din cei aproximativ 300.000 de locuitori ai regiunii, majoritatea sunt pensionari.
Statul ar trebui să le asigure pensii și să le majoreze salariile în conformitate cu nivelul de pe malul drept al Nistrului. Știm că atât salariile, cât și pensiile din regiunea transnistreană sunt mult mai mici astăzi. Prin urmare, nu suntem pregătiți economic să integrăm regiunea și avem nevoie de sprijinul Uniunii Europene. Integrarea economică ar însemna mai puțini bani pentru malul drept, deoarece ar trebui să existe un mecanism de echitate”, a declarat Alexandru Flenchea pentru sursa menționată.
Pașii pentru reintegrare includ aplicarea legislației Republicii Moldova în Transnistria
Pașii pentru reintegrare includ aplicarea legislației Republicii Moldova în Transnistria, legalizarea importurilor și exporturilor, extinderea regimului fiscal și integrarea livrărilor de gaze naturale în cadrul legal. Este necesară dezvoltarea protecției sociale și a serviciilor publice, astfel încât prezența militară rusă să rămână singurul element distinct al regiunii.
„Legislația să fie aplicată și în stânga Nistrului. În prezent, contingentul militar rus aflat acolo ar putea împiedica acest lucru însă, așa cum nu a putut împiedica legalizarea importurilor și exporturilor din regiunea transnistreană, nu a putut nici bloca înregistrarea companiilor din stânga Nistrului la Chișinău, la ASP. Totodată, nu a putut împiedica Serviciul Vamal al Republicii Moldova să verifice și să declare toate exporturile și importurile regiunii, și nici aplicarea taxelor vamale la importul unor mărfuri în stânga Nistrului.
Trebuie să mergem mai departe și să extindem regimul fiscal al Republicii Moldova asupra tuturor activităților economice din stânga Nistrului. Trebuie, neîntârziat, să legalizăm livrările de gaze naturale către această regiune, să le aducem în conformitate cu cadrul legal și să le integrăm în piața gazelor naturale din Republica Moldova. De asemenea, trebuie să facem mult mai multe în domeniul protecției sociale și al serviciilor publice. În acest fel, la un moment dat, singurul element care va mai rămâne specific regiunii transnistrene va fi prezența militară rusă, chestiune care, după cum a spus recent președintele Parlamentului, Igor Grosu, poate fi rezolvată cu o rută de avion charter”, a mai spus Flenchea.
Industria din Transnistria poate reprezenta un avantaj sau o provocare pentru aderarea la UE
Industria din Transnistria, dependentă de gazul din Rusia și majoritar veche, poate reprezenta un avantaj sau o provocare pentru aderarea la UE. În trecut, gazul gratuit a permis producție cu costuri reduse și dumping pe piața europeană.
„Nu cunoaștem cât de funcțională ar fi această industrie și cât de competitivă ar fi pe piața europeană dacă gazul utilizat va fi achiziționat la preț de piață. Până acum, gazul folosit în industria transnistreană venea gratuit din Federația Rusă, ceea ce reducea semnificativ costurile de producție. Chiar și așa, regiunea transnistreană făcea dumping pe piața UE, putând vinde, de exemplu, metal la preț mai mic decât cel produs la Combinatul Siderurgic de la Galați, tocmai datorită gazului gratuit. În cazul în care industria ar trebui să funcționeze cu gaz cumpărat la preț de bursă, mai rămâne rentabilă? Aceasta este o întrebare la care nu am văzut, până acum, un răspuns clar. Situația este similară și în cazul Centralei de la Cuciurgan. Știm că, pe bursă, prețul curentului electric era de aproximativ 100 de euro, în timp ce Centrala de la Cuciurgan îl vindea cu 65 de dolari, datorită faptului că folosea gaz gratuit. Dacă gazul ar trebui cumpărat cu 400 de euro de pe bursă, iar apoi folosit pentru producerea curentului electric, ar putea Centrala de la Cuciurgan să vândă energia la prețul pieței? Aceasta este, din nou, o întrebare deschisă”, a spus Ștefan Bejan pentru sursa menționată.
Experții subliniază că aderarea la UE fără integrarea regiunii transnistrene creează probleme de securitate și dificultăți la graniță. Generațiile din stânga Nistrului au fost educate în spiritul urii față de Moldova, ceea ce va complica procesul de integrare dacă este amânat. Plasarea punctelor de trecere a frontierei ar putea fi interpretată ca recunoaștere de facto a independenței regiunii, ceea ce agravează problema.
„Ideal ar fi ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană ca stat integru. Totuși, în ultima perioadă se discută tot mai mult despre scenariul în care doar malul drept al Nistrului ar adera separat, iar ulterior vom decide ce facem cu regiunea transnistreană. Aderarea fără regiunea transnistreană creează probleme la graniță, deoarece frontiera Uniunii Europene s-ar muta efectiv pe Nistru. Va fi necesar să îmbunătățim mecanismele de securitate, mai ales că în regiunea transnistreană se află depozitul de la Cobasna, iar cantitatea de muniții existente nu este cunoscută. Ne putem întreba dacă nu cumva locuitorii regiunii vor încerca să vândă arme în capitale europene”, a mai spus Ștefan Bejan.
