Șeful CNAIR îl acuză pe Horațiu Cosma că sabotează apărarea statului român în procesul cu Pizzarotti. Miza litigiului depășește 340 de milioane de lei

Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, îl acuză pe secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, că subminează poziția juridică a statului român în procesul cu firma italiană Impresa Pizzarotti & C. S.p.A, litigiu în care miza este de 340 de milioane de lei. Conflictul dintre cei doi a izbucnit după ce Horațiu Cosma a criticat public acordul semnat în 2021 între CNAIR și constructorul italian, acord pe care l-a catalogat drept „hârtie igienică”.

Disputa are loc în contextul în care CNAIR a fost obligată de Curtea de Arbitraj să plătească despăgubiri de 340 de milioane de lei companiei italiene pentru întârzierile generate de statul român la Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a contestat decizia la Curtea de Apel București, iar procesul este în desfășurare.

Directorul CNAIR susține că afirmațiile lui Horațiu Cosma ajută constructorul italian în procesul cu statul român

Cristian Pistol a semnat în anul 2021 un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta plafonarea pretențiilor financiare la 149,6 milioane de lei și renunța la alte solicitări. Curtea de Arbitraj a considerat însă că documentul este nevalid din punct de vedere procedural.

Horațiu Cosma a criticat dur modul în care a fost încheiat acordul, susținând că acesta nu a fost legalizat la notar și nu a fost prezentat în forma cerută de lege. Secretarul de stat a afirmat că, din cauza unor vicii de procedură, documentul nu a fost luat în considerare, iar suma pe care statul trebuie să o plătească aproape s-a dublat. El a anunțat că a cerut explicații de la CNAIR și că este posibilă trimiterea Corpului de Control la companie, precizând că l-a informat și pe premierul Ilie Bolojan.

„(n.red. Acordul) nu a fost semnat cum trebuie, nu a fost legalizat la notar, nu a fost prezentat în formatul legal. Deci, pe vicii de procedură, cineva s-a împiedicat și a spus «nu îl iau în considerare». S-a semnat pe genunchi o hârtie igienică, ce nu a fost luată în considerare și, în loc să plătim maxim 150 de milioane de lei, astăzi plătim 340 de milioane. Am cerut un document extrem de serios de la compania de drumuri. Discutăm cu domnul ministru, o să trimitem probabil și Corpul de Control acolo, să vedem ce Doamne-ferește s-a întâmplat. L-am informat (pe premierul Ilie Bolojan n.r.)”, a precizat Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, pentru Economedia.

În replică, Cristian Pistol a declarat că a citit „cu stupefacție” afirmațiile lui Horațiu Cosma și a susținut că acordul a fost redactat cu asistența juridică a unei mari case de avocatură din România. Directorul CNAIR a explicat că informațiile privind dosarul și acordul i-au fost transmise secretarului de stat pe 18 mai 2026, chiar la solicitarea acestuia.

„Faptele sunt următoarele: ⁠în anul 2021, CNAIR a încheiat un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta plafonarea pretențiilor la 149,6 milioane lei, renunțând la orice alte pretenții. Acordul a fost redactat cu asistența juridică a unei mari case de avocatură din România. Tribunalul Arbitral a ales să ignore acest acord, pe motive procedurale pe care CNAIR le contestă la Curtea de Apel București. Aceste date i-au fost transmise domnului Horațiu Cosma, în data de 18 mai 2026, chiar la solicitarea sa telefonică”, a precizat directorul CNAIR.

Cristian Pistol îl acuză acum pe Horațiu Cosma de sabotarea interesului public

Șeful companiei naționale îl acuză acum pe Horațiu Cosma de sabotarea interesului public, afirmând că declarațiile făcute în presă vor fi folosite de avocații companiei italiene în instanță împotriva statului român. Cristian Pistol susține că este grav ca un reprezentant al unei autorități publice să discrediteze poziția juridică a statului într-un litigiu activ care vizează bani publici.

„Este îngrijorător însă ca la câteva ore după primirea informării, în calitate de reprezentant al unei autorități publice, același domn Cosma a declarat în mass-media că acordul CNAIR este «o hârtie igienică». Este legitim să ne întrebăm cum servește interesul public discreditarea în presă, de către un secretar de stat, a poziției juridice a statului român, într-un litigiu activ în care CNAIR apără banii contribuabililor? Constructorul Pizzarotti citește aceste declarații. Avocații lor le vor folosi în instanță. Asta în condițiile în care CNAIR a acționat cu bună-credință, în conformitate cu prevederile legale și contractuale. Vă anunț domnule Cosma că vom continua să facem acest lucru”, a adăugat Cristian Pistol.

Acesta a mai precizat că Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda a fost început și gestionat defectuos înainte ca el să preia conducerea CNAIR, în octombrie 2021. Potrivit lui Pistol, intervenția sa a permis deblocarea proiectului și recepția lucrărilor în decembrie 2021.

„Intervenția mea, ca nou director al CNAIR, a făcut practic posibilă deblocarea proiectului și recepția la terminarea lucrărilor, în decembrie 2021”, a completat acesta.

Contractul pentru proiectarea și execuția lotului 1 al Autostrăzii A10 Sebeș – Turda a fost semnat la 14 noiembrie 2014

Contractul pentru proiectarea și execuția lotului 1 al Autostrăzii A10 Sebeș – Turda a fost semnat la 14 noiembrie 2014 între asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA – Pomponio Construcții SRL și CNAIR. Valoarea contractului a fost de 541.739.137,21 lei fără TVA, iar durata stabilită era de 22 de luni, dintre care patru luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție.

CNAIR precizează că lucrările au început la 2 decembrie 2014, iar circulația pe prima etapă a fost deschisă pe 30 noiembrie 2020, pe tronsonul km 0+000 – km 15+500. Recepția la terminarea lucrărilor a fost aprobată la 30 decembrie 2021.

„Recepția la terminarea lucrărilor: aprobată la 30.12.2021. Perioada de garanție: prelungită de CNAIR până la 07.06.2027, ca măsură de protejare a intereselor patrimoniale, din cauza defectelor constatate”, a transmis CNAIR.

Compania de Drumuri mai arată că perioada de garanție a fost prelungită până la 7 iunie 2027, ca măsură de protejare a intereselor patrimoniale, din cauza defectelor constatate.

Potrivit CNAIR, întârzierile de pe acest sector de autostradă au fost generate de mai mulți factori obiectivi, printre care exproprieri întârziate, relocări de utilități, modificări ale acordului de mediu și ale autorizațiilor, descoperiri arheologice și condiții geotehnice diferite de cele prevăzute în studiul de fezabilitate.

Din 2016, constructorul a formulat 30 de revendicări analizate de inginer și de Comisia de Adjudecare a Disputelor, unele fiind admise parțial. Nemulțumit, antreprenorul a deschis dosarul arbitral nr. 29/2020 la Curtea de Arbitraj.

În iulie 2021, CNAIR a emis facturi de penalități pentru întârzierea lucrărilor, iar în septembrie 2021 constructorul a cerut suspendarea plății acestora și suspendarea executării garanției de bună execuție prin dosarul arbitral nr. 89U/2021.

Tribunalul Arbitral a respins cererea constructorului și a stabilit că neplata facturilor permite CNAIR executarea garanției de bună execuție

Tribunalul Arbitral a respins cererea constructorului și a stabilit că neplata facturilor permite CNAIR executarea garanției de bună execuție. Potrivit Companiei de Drumuri, această decizie a pus CNAIR într-o poziție favorabilă, constructorul fiind expus riscului de reziliere a contractului. În acest context, antreprenorul a solicitat negocierea unui acord.

Acordul dintre CNAIR și Pizzarotti a fost semnat la 19 noiembrie 2021. Compania susține că prin acest document a obținut concesii importante. Toate pretențiile existente ale constructorului erau incluse în dosarul arbitral deja deschis, iar antreprenorul renunța la orice alte pretenții legate de evenimente cunoscute la acel moment. CNAIR nu renunța la propriile drepturi.

Documentul stabilea un plafon maxim al despăgubirilor de 149.661.800 lei net plus TVA, adică aproximativ 179,6 milioane de lei total. CNAIR arată că, deși cererea arbitrală era formulată pentru această sumă, raportul financiar din dosar evalua pretențiile constructorului la peste 527,5 milioane de lei, de aproape trei ori și jumătate mai mult.

Totodată, CNAIR suspenda executarea garanției de bună execuție și continua plata certificatelor interimare, cu condiția ca antreprenorul să furnizeze în 15 zile o garanție suplimentară de 30,3 milioane de lei, peste garanția existentă de 54 de milioane de lei. Potrivit companiei, această măsură a permis finalizarea lucrărilor, ajunse atunci la un progres de aproximativ 98%.

CNAIR mai precizează că acordul nu condiționa recepția lucrărilor și că antreprenorul nu a furnizat garanția suplimentară în termenul stabilit, încălcând acordul încă din primele săptămâni. În consecință, la 26 ianuarie 2022 a fost semnat un act adițional care modifica respectiva clauză.

Curtea de Arbitraj a declarat nul acordul în noiembrie 2025

În noiembrie 2025, Curtea de Arbitraj a declarat nul acordul, invocând lipsa autentificării notariale și absența unui mandat special pentru semnatarii din partea CNAIR. Tribunalul a considerat că actul nu respecta cerințele Codului de procedură civilă privind renunțarea la drepturi în cadrul unui litigiu.

CNAIR contestă însă această interpretare și susține că acordul îndeplinea toate condițiile prevăzute de Codul Civil privind capacitatea, consimțământul, obiectul și cauza licită, iar forma unui înscris sub semnătură privată era suficientă. Compania afirmă că legea nu impune autentificare notarială pentru astfel de acorduri patrimoniale și că documentul produce efecte obligatorii.

Compania mai argumentează că directorul general al CNAIR semnează în mod curent contracte de finanțare și de execuție de miliarde de lei fără autentificare notarială și consideră că solicitarea unei astfel de proceduri doar pentru acest acord echivalează cu negarea capacității legale de reprezentare a companiei.

CNAIR mai susține că Tribunalul Arbitral a confundat renunțarea la dreptul dedus judecății cu renunțarea la dreptul material și că a calificat greșit acordul ca fiind o renunțare la judecată, aplicând astfel în mod eronat cerințele privind autentificarea și mandatul special.

CNAIR va depune cereri pentru suspendarea executării până la soluționarea definitivă a litigiului

Compania consideră că hotărârea este fără precedent și avertizează că aceasta afectează securitatea raporturilor juridice, transparența și previzibilitatea bugetară. CNAIR mai afirmă că niciuna dintre părți nu a cerut anularea acordului în dosarul arbitral și că tribunalul nu fusese învestit cu o astfel de solicitare.

Între timp, CNAIR a atacat sentința arbitrală la Curtea de Apel București și a inclus necesarul de fonduri în propunerile bugetare pentru anul 2026. Compania a solicitat suplimentarea bugetului cu peste 325 de milioane de lei pentru plata sentinței și a propus constructorului plata eșalonată în trei tranșe a sumei de 179.629.566 lei.

CNAIR a mai cerut redistribuiri bugetare și fonduri suplimentare pentru plata parțială a obligațiilor. Compania precizează că executarea silită inițiată de constructor vizează exclusiv veniturile proprii ale CNAIR și nu afectează fondurile provenite de la bugetul de stat, PNRR sau Programul de Transport, ceea ce ar permite continuarea proiectelor strategice de infrastructură.

Pentru protejarea intereselor patrimoniale, CNAIR anunță că a formulat contestație la executare și că va depune cereri pentru suspendarea executării până la soluționarea definitivă a litigiului.

Radu Miruţă analizează posibilitatea trimiterii Corpului de Control la CNAIR

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruţă, analizează posibilitatea trimiterii Corpului de Control la CNAIR, după scandalul legat de litigiul cu firma italiană Pizzarotti. Situația a ajuns inclusiv în atenția premierului Ilie Bolojan, după ce secretarul de stat Horaţiu Cosma a anunțat că au fost cerute explicații detaliate din partea Companiei de Drumuri și că este luată în calcul declanșarea unor verificări pentru a clarifica modul în care s-a ajuns în această situație.

„Am cerut un document extrem de serios de la compania de drumuri. Discutăm cu domnul ministru, o să trimitem probabil şi corpul de control acolo, să vedem ce doamne-fereşte s-a întâmplat. L-am informat (n.red. pe premierul Ilie Bolojan)”, a precizat secretarul de stat.

Relațiile dintre conducerea CNAIR și ministrul interimar Radu Miruţă erau deja tensionate, în contextul unui conflict privind transferul unor proiecte majore de infrastructură către CNIR. După demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, ministrul Transporturilor a semnat un ordin prin care cinci proiecte importante, estimate la aproximativ 10 miliarde de euro, urmează să fie preluate de Compania Națională de Investiții Rutiere.

Printre proiectele vizate se află Drumul Expres Arad-Oradea, Autostrada București-Alexandria, secțiunea Făgăraș-Brașov a Autostrăzii Sibiu-Brașov, Alternativa Techirghiol și Podul Giurgiu-Ruse II.

Ordinul stabilește că protocoalele de predare-primire trebuie finalizate în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar termenul-limită se apropie. În acest context, ministrul Radu Miruţă a transmis o nouă adresă către conducerea CNAIR, prin care i-a reamintit directorului general obligația de a semna documentele necesare transferului proiectelor.

De cealaltă parte, conducerea CNAIR solicită revocarea integrală a ordinului. Reprezentanții companiei susțin că decizia a fost luată fără consultare și afirmă că CNIR nu ar avea capacitatea administrativă necesară pentru a gestiona simultan proiecte de o asemenea amploare.

În documentul transmis de Ministerul Transporturilor către CNAIR se precizează că ministerul este autoritatea tutelară a companiei și că aplicarea ordinului nu depinde de aprecierea conducerii CNAIR. Totodată, ministerul avertizează că orice întârziere nejustificată în aplicarea măsurilor poate duce la răspundere contractuală și chiar la revocarea directorului general.