CNAIR, anchetată de Ministerul Transporturilor după pierderea arbitrajului Pizzarotti. Despăgubiri de peste 340 milioane lei
SURSĂ FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea
Ministerul Transporturilor a dispus trimiterea Corpului de Control la CNAIR, după ce statul român a pierdut un arbitraj major în fața constructorului italian Impresa Pizzarotti & C S.p.A., dosar în care despăgubirile au depășit 340 de milioane de lei și continuă să crească prin acumularea de dobânzi penalizatoare.
CNAIR, în vizorul Ministerului Transporturilor după pierderea unui arbitraj de peste 340 milioane lei în cazul Pizzarotti
Ministerul Transporturilor a dispus trimiterea Corpului de Control la CNAIR, în urma unui litigiu arbitral pierdut de statul român în fața constructorului italian Impresa Pizzarotti & C S.p.A.. Dosarul vizează despăgubiri totale care au depășit pragul de 340 de milioane de lei și care continuă să crească prin acumularea de dobânzi penalizatoare.
Decizia vine pe fondul unei controverse juridice și administrative privind modul în care a fost gestionat contractul pentru Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda, unul dintre cele mai întârziate proiecte rutiere majore din România.
Contractul pentru Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda a fost semnat în 2014, cu o valoare de aproximativ 540 de milioane de lei și un termen inițial de finalizare stabilit pentru 2016, scrie economedia.ro.
În practică, proiectul a fost afectat de multiple blocaje administrative și tehnice, inclusiv:
- întârzieri în procesul de expropriere,
- relocarea întârziată a utilităților publice,
- modificări de proiect apărute pe parcursul execuției.
În aceste condiții, finalizarea efectivă a circulației a avut loc abia la sfârșitul anului 2020, iar recepția lucrărilor a fost realizată ulterior, în 2021.
În 2020, CNAIR a aplicat penalități de întârziere constructorului italian, ceea ce a declanșat un arbitraj internațional la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Impresa Pizzarotti & C S.p.A. a susținut că întârzierile nu îi sunt imputabile în totalitate, invocând responsabilitatea autorităților pentru lipsa exproprierilor și nefinalizarea la timp a relocărilor de utilități.
Constructorul a solicitat atât costuri suplimentare, cât și prelungirea termenelor contractuale.
Acordul din 2021: încercarea de limitare a prejudiciului
În noiembrie 2021, în timpul arbitrajului, conducerea CNAIR a semnat un acord cu Pizzarotti, prin care se încerca:
- plafonarea pretențiilor financiare la aproximativ 179,6 milioane lei,
- avansarea procedurii de recepție,
- limitarea disputelor financiare viitoare.
Documentul a fost semnat sub semnătură privată, fără autentificare notarială și fără un mandat special, aspect care ulterior a devenit esențial în analiza juridică a cazului.
„(Acordul, n.r.) nu a fost semnat cum trebuie, nu a fost legalizat la notar, nu a fost prezentat în formatul legal. Deci, pe vicii de procedură, cineva s-a împiedicat și a spus „nu îl iau în considerare”. S-a semnat pe genunchi o hârtie igienică, care nu a fost luată în considerare și, în loc să plătim maxim 150 de milioane de lei, astăzi plătim 340 de milioane. Am cerut un document extrem de serios de la compania de drumuri. Discutăm cu domnul ministru, o să trimitem probabil și corpul de control acolo, să vedem ce doamne-ferește s-a întâmplat. L-am informat (pe premierul Ilie Bolojan, n.r.)”, a afirmat acesta.



Decizia tribunalului arbitral din 2025
În noiembrie 2025, tribunalul arbitral a respins efectele limitative ale acordului din 2021, stabilind că acesta nu îndeplinește condițiile legale pentru a restrânge pretențiile într-un litigiu de această natură.
Instanța a considerat că:
- lipsa formei autentice invalidează renunțarea la drepturi,
- plafonarea sumelor nu poate bloca evoluția prejudiciului în timp,
- dobânzile și costurile suplimentare pot continua să se acumuleze.
În consecință, CNAIR a fost obligată la plata unor despăgubiri semnificativ mai mari decât plafonul negociat inițial.

La nivelul lunii mai 2026, datoria totală include:
- costuri suplimentare de execuție,
- TVA aferent,
- dobânzi penalizatoare acumulate pe durata litigiului.
Suma totală depășește 340 de milioane de lei și continuă să crească, fiind estimată o majorare lunară de aproximativ 2 milioane de lei în lipsa unei soluții de plată.
„Este straniu să nu recunoști un act între două părți pentru că nu este trecut prin notariat. Este o premieră absolută. Asta revoluționează orice înseamnă înțelegerile între părți, având în vedere că nici contractele nu sunt trecute prin notariat, ele sunt semnate strict între părți. CNAIR a mai avut încheiate de-a lungul timpul astfel de înțelegeri prin acorduri semnate între părți, care au fost respectate și nimeni nu le-a contestat valabilitatea”, a declarat Alin Șerbănescu.

În acest context, Ministerul Transporturilor a decis trimiterea Corpului de Control la CNAIR pentru a verifica:
- modul de gestionare a contractului,
- legalitatea acordului din 2021,
- strategia juridică adoptată în arbitraj,
- posibile erori administrative sau decizionale.
Potrivit declarațiilor oficiale, decizia a fost discutată la nivel guvernamental, inclusiv cu informarea premierului.
Constructorul italian a transmis anterior notificări privind posibilitatea eșalonării plăților, însă lipsa unui acord final crește riscul declanșării procedurilor de executare silită.
În absența unei soluții, impactul financiar asupra bugetului de stat ar putea continua să crească, transformând cazul într-un precedent semnificativ pentru proiectele de infrastructură din România.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





