CNAIR aprobă studiul de fezabilitate pentru Autostrada Brașov – Făgăraș. Miruță trimite Corpul de Control la CNAIR pentru Autostrada Sebeş-Turda

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a avizat, în ședința Consiliului Tehnico-Economic, studiul de fezabilitate pentru Autostrada Brașov – Făgăraș, potrivit unui comunicat. Proiectul este estimat la aproape 8 miliarde de lei, fără TVA, și prevede o lungime de 49,3 kilometri. Traseul va include 49 de poduri și ecoducte pentru animale, precum și trei noduri rutiere.

Autostrada Brașov – Făgăraș intră în etapa de aprobare: investiție de 7,74 miliarde lei și 49 km de infrastructură rutieră

În perioada următoare, documentația va parcurge etapele de analiză în cadrul CTE al Ministerului Transporturilor și al Consiliului Interministerial, urmând ca ulterior să fie supusă aprobării Guvernului prin Hotărâre pentru indicatorii tehnico-economici.

Valoarea totală a proiectului Autostrăzii Brașov – Făgăraș este estimată la 7,74 miliarde lei (fără TVA), iar traseul de 49,3 km va include trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia), 49 de poduri, pasaje și viaducte.

Proiectul mai prevede un spațiu de servicii tip S3, o parcare de scurtă durată, un Centru de Întreținere și Coordonare, două tuneluri tip „cut and cover”, precum și o structură tip viaduct de aproximativ 800 de metri, toate concepute și ca ecoducte pentru traversarea faunei.

„Noua autostradă are o rată de rentabilitate (RIRE) de 13,10%, ceea ce justifică realizarea celorlalte etape de proiectare (PAC şi PTE) în cadrul actualului contract şi permite ca ulterior să fie lansată direct licitaţia pentru contractul necesar execuţiei lucrărilor (FIDIC Roşu).

Rezultatele concrete de până acum și strategia adoptată pentru viitoarele etape demonstrează fără echivoc experiența și capacitatea CNAIR în derularea acestui proiect. Continuăm să dezvoltăm România”, a mai transmis CNAIR în comunicat.

Ministerul Transporturilor trimite Corpul de Control la CNAIR în cazul arbitrajului pierdut pentru Autostrada Sebeș–Turda

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a dispus trimiterea Corpului de Control la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru verificări privind arbitrajul pierdut în cazul Autostrăzii Sebeș–Turda, în urma căruia statul român ar avea de plătit peste 340 de milioane de lei.

Totodată, potrivit secretarului de stat Horațiu Cosma, va fi sesizată și Curtea de Conturi pentru efectuarea de verificări.

”Radu Miruţă a trimis astăzi corpul de control la CNAIR, după ce compania de drumuri a pierdut cel puţin discutabil peste 340 de milioane de lei într-un arbitraj pe Autostrada Sebeş-Turda. Bani publici. Adică bani din buzunarul fiecărui român”, a anunţat, joi, într-o postare pe Facebook, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horaţiu Cosma.

Acesta a reamintit că lucrările la Lotul 1 al autostrăzii au început în 2014 și ar fi trebuit finalizate în 2016, la un cost de 540 de milioane de lei, însă tronsonul a fost dat în circulație abia în 2020, cu o întârziere de patru ani.

”În noiembrie 2021, actualul director CNAIR, Cristian Pistol, a semnat o înţelegere cu constructorii italieni: lucrările au fost recepţionate, iar constructorii urmau să limiteze eventualele penalităţi din arbitraj la 150 de milioane de lei. Numai că, între timp, am văzut cu toţii «calitatea» lucrărilor recepţionate: alunecări de teren, porţiuni de autostradă închise şi reconstruite, poduri deplasate, denivelări şi foarte multe gropi”, a adăugat Cosma.

Acesta a precizat că, în 2021, în primul său mandat de secretar de stat la Ministerul Transporturilor, împreună cu fostul ministru Cătălin Drulă, a cerut în mod ferm constructorului italian să remedieze toate deficiențele constatate.

”Nu am fost de acord cu recepţia unor lucrări prost executate. După noi, a venit domnul Pistol şi, la câteva săptămâni de la preluarea mandatului, «a deblocat» situaţia. A recepţionat lucrările. Mai mult, angajaţi din CNAIR au refuzat atunci să îşi asume recepţia lucrărilor, însă vocile lor au fost reduse la tăcere. Iar surpriza a venit odată cu sentinţa arbitrară: CNAIR trebuie să plătească nu 150 de milioane, cum semnase, ci peste 340 de milioane de lei. Arbitrul nu a luat în considerare înţelegerea semnată de Cristian Pistol, pentru că aceasta nu ar fi respectat rigorile legale – nu a fost legalizată şi nici prezentată corespunzător în arbitraj. Practic, românii au plătit de două ori. O dată prin autostrada pe care nu au putut-o folosi în cei 4 ani de întârzieri. Şi, doi, prin penalităţi mai mari decât fusese stabilit iniţial. Neglijenţă? Incompetenţă? Sau altceva? Instituţiile abilitate trebuie să stabilească adevărul”, a arătat Cosma.

Potrivit acestuia, CNAIR ar fi transmis săptămâna trecută către Ministerul Transporturilor solicitări privind plata sumei rezultate din arbitraj din fonduri publice.

În acest context, ministrul Transporturilor, Radu Miruță, a decis trimiterea Corpului de Control la CNAIR pentru verificarea întregii situații, urmând ca rezultatele să fie înaintate de urgență instituțiilor competente. De asemenea, urmează să fie sesizată Curtea de Conturi pentru evaluarea eventualului prejudiciu și stabilirea responsabilităților.

Oficialul a susținut că în minister sunt descoperite „probleme grave” care ar fi fost ascunse anterior și a afirmat că actuala echipă va continua verificările „până la capăt”.

În paralel, sunt menționate tensiuni între CNAIR și Ministerul Transporturilor, generate de întârzierea transferului unor proiecte majore către CNIR și de pierderea arbitrajului cu constructorul italian Impresa Pizzarotti, caz care implică despăgubiri de aproximativ 340 de milioane de lei.

Nod rutier nou pe A0, între Ștefăneștii de Jos și Dascălu, avizat pentru conectarea Ilfovului la Autostrada Bucureștiului

Un nou nod rutier de legătură cu Autostrada Bucureștiului A0 va fi realizat pe axa Ștefăneștii de Jos – Dascălu (Ilfov), în cadrul proiectului Orbital București, care prevede conectarea rapidă a Capitalei și a localităților din Ilfov la autostrada de centură prin 10 drumuri radiale.

Documentația privind indicatorii tehnico-economici ai proiectului a fost avizată în Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a anunțat secretarul de stat Irinel Scrioșteanu.

Nodul rutier (1) Ștefăneștii de Jos – Dascălu va avea următoarele caracteristici principale:

– 6,9 km lungime totală bretele

– patru bretele principale, care se desprind din DJ200 (Șoseaua Ștefănești)

– două sensuri giratorii pe DJ200 proiectate la km 10+360 și km 12+250

– lărgirea DJ200 la 4 benzi de circulație între intersecția bretelelor cu drumul județean și cele două sensuri giratorii

– benzi de accelerare și decelerare

– parapet de siguranță, iluminat public, sistem ITS

Durata de execuție a lucrărilor va fi de 9 luni.

Obiectivul este considerat o investiție importantă pentru dezvoltarea zonei de nord și nord-est a Capitalei și pentru conectarea rapidă a localităților Ștefăneștii de Jos, Dascălu, Afumați și Tunari la rețeaua națională de autostrăzi.

Proiectul va contribui la fluidizarea traficului, reducerea timpilor de deplasare, creșterea siguranței rutiere și stimularea investițiilor în zona metropolitană București–Ilfov.

Valoarea estimată a investiției este de 27,9 milioane euro (cu TVA), finanțarea urmând să fie asigurată din fonduri europene. Studiul de fezabilitate a fost realizat în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București.

„Nodul rutier (1) Ștefăneștii de Jos – Dascălu – A0 este parte din proiectul OrbitaL București, prin care dezvoltăm noi conexiuni între arterele importante ale Capitalei, Centura Bucureștiului și Autostrada A0, intersectând 30 localități din zona metropolitană București – Ilfov. Este parte și din cele 36 noduri rutiere pe rețeaua autostrăzilor din România cuprinse în strategia de conectivitate suplimentară între drumurile de mare viteză (autostrăzi și drumuri expres) și zonele în curs de dezvoltare, atât pentru a crește sustenabilitatea infrastructurii de mare viteză, cât și a consolidării dezvoltării unor zone economice”, a mai spus Irinel Scrioșteanu.