UPDATE: Ședință extraordinară la Guvern. Executivul retrage planurile de majorări salariale la Monetăria Statului și Imprimeria Națională
SURSA FOTO: Dreamstime - Guvernul României
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a convocat luni, de la ora 18:00, o ședință extraordinară cu dublă miză strategică: accelerarea absorbției fondurilor europene din PNRR și adoptarea unor măsuri urgente înaintea votului decisiv asupra moțiunii de cenzură din Parlament. Executivul pregătește cel puțin două ordonanțe de urgență menite să simplifice procedurile administrative, să sprijine investițiile locale și să asigure continuarea proiectelor finanțate din fonduri europene, într-un context marcat de presiunea termenului-limită din 31 august 2026 și de tensiuni politice crescute la nivel parlamentar.
UPDATE 20:49 Guvernul retrage două memorandumuri privind majorări salariale la Monetăria Statului și Imprimeria Națională
Guvernul condus de Ilie Bolojan a retras de pe agenda ultimei ședințe două memorandumuri care vizau creșteri ale cheltuielilor salariale în două regii autonome aflate în coordonarea Băncii Naționale a României (BNR): Monetăria Statului și Imprimeria Națională. Documentele au fost eliminate înainte de aprobare, în contextul unei evaluări mai ample a tuturor solicitărilor similare din sectorul public.
Decizia vine cu doar câteva zile înainte de dezbaterea unei moțiuni de cenzură și reflectă o abordare de prudență fiscală în gestionarea cheltuielilor bugetare și para-bugetare.
Memorandumurile retrase prevedeau majorarea cheltuielilor de natură salarială (salarii și sporuri) cu 6,5%, nivel corespunzător ratei medii estimate a inflației pentru anul 2026.
Inițiativa a fost susținută de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, împreună cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Conform documentelor, creșterile urmau să fie acoperite exclusiv din veniturile proprii ale celor două regii, fără impact direct asupra bugetului de stat.
Ministrul Finanțelor a explicat că decizia de eliminare a celor două memorandumuri a fost luată pentru a permite o analiză unitară a tuturor solicitărilor venite din partea instituțiilor de stat și a operatorilor economici aflați în subordinea acestora.
Potrivit oficialului, există mai multe cereri similare în analiză, iar Guvernul urmărește o abordare consolidată, pentru a evita decizii punctuale și potențial dezechilibrate.
De asemenea, acesta a precizat că documentele au fost retrase în faza pregătitoare a ședinței de Guvern, după identificarea lor pe ordinea de zi.
Cele două memorandumuri se bazau pe prevederi din legislația privind disciplina financiară a operatorilor economici de stat. Acestea permit ajustări salariale limitate la nivelul inflației prognozate, însă doar în anumite condiții stricte, printre care:
- absența pierderilor și a arieratelor la finalul anului 2025;
- reducerea semnificativă a pierderilor, în cazul existenței acestora;
- diminuarea plăților restante;
- finanțarea exclusiv din venituri proprii, fără sprijin bugetar suplimentar.
Pentru Monetăria Statului, impactul estimat al majorării salariale era de peste 1,7 milioane de lei pentru o perioadă de nouă luni, începând cu aprilie 2026.
Instituția, responsabilă de producția monedelor metalice și a lucrărilor numismatice, se confruntă cu un deficit de personal calificat în domenii tehnice de nișă, precum gravorii sau sculerii matrițeri.
Documentul invoca și nevoia de retenție a personalului, în contextul pensionărilor și al dificultăților de recrutare.
Totodată, era propusă ocuparea a 26 de posturi vacante, ceea ce ar fi generat costuri suplimentare de peste 3,1 milioane de lei.
În cazul Imprimeriei Naționale, impactul financiar estimat al creșterii salariale era de peste 1,5 milioane de lei, raportat la bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2026.
Documentul prevedea, de asemenea, ocuparea a trei posturi vacante începând cu 1 aprilie 2026, după aprobarea formală a măsurilor.
Retragerea celor două documente se înscrie într-un context mai amplu de reevaluare a cheltuielilor publice și a solicitărilor salariale din instituțiile de stat.
Guvernul își propune să analizeze aceste cereri într-un cadru centralizat, pentru a asigura coerența politicilor salariale și pentru a limita presiunea asupra finanțelor publice.
Această abordare indică o etapă de consolidare a disciplinei bugetare și de prioritizare a sustenabilității fiscale în raport cu solicitările individuale ale instituțiilor.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Ședință urgentă la Guvern
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan s-a reunit luni, de la ora 18:00, într-o ședință extraordinară cu miză dublă: accelerarea absorbției fondurilor europene din PNRR și pregătirea unui răspuns administrativ și politic înaintea votului asupra moțiunii de cenzură programate în Parlament.
Potrivit informațiilor disponibile, Executivul vrea să adopte cel puțin două ordonanțe de urgență cu impact direct asupra modului în care România gestionează investițiile finanțate din fonduri europene, într-un context în care termenele asumate în fața Comisiei Europene devin tot mai stringente.
Măsuri pentru accelerarea PNRR
Noile acte normative au ca obiectiv principal creșterea ritmului de implementare a proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), considerate esențiale pentru modernizarea infrastructurii și reformele structurale ale României.
Printre măsurile discutate se află:
- simplificarea procedurilor administrative pentru derularea proiectelor europene;
- introducerea unor mecanisme financiare rapide pentru autoritățile locale;
- sprijinirea proiectelor aflate în execuție, pentru evitarea blocajelor.
Guvernul argumentează că aceste intervenții sunt necesare pentru a evita pierderea fondurilor europene, în condițiile în care proiectele trebuie finalizate până la 31 august 2026, termen-limită stabilit în relația cu Comisia Europeană.
Împrumuturi fără dobândă și finanțare din Trezorerie pentru UAT-uri
Un element central al pachetului guvernamental vizează sprijinirea autorităților locale. Primăriile și consiliile județene ar putea accesa împrumuturi fără dobândă pentru continuarea proiectelor din PNRR, o măsură menită să asigure continuitatea investițiilor în sănătate, educație, digitalizare și infrastructură.
În paralel, Ministerul Finanțelor propune un mecanism suplimentar prin care unitățile administrativ-teritoriale ar putea contracta împrumuturi din Trezoreria statului în condiții avantajoase. Schema ar include:
- un plafon total de până la 2 miliarde de lei;
- perioadă de rambursare de până la 5 ani;
- dobândă sub nivelul pieței;
- posibilitatea rambursării anticipate.
Executivul susține că aceste instrumente financiare sunt esențiale pentru menținerea fluxului investițional și pentru evitarea întârzierilor în proiectele deja contractate.

Monitorizare strictă a PNRR
În ultimele zile, premierul Ilie Bolojan a avut consultări cu toate ministerele pentru evaluarea stadiului real al îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR. Guvernul urmează să prezinte public o analiză detaliată a absorbției fondurilor europene, defalcată pe fiecare minister în parte.
Această evaluare este considerată un pas esențial pentru identificarea blocajelor administrative și corectarea rapidă a întârzierilor.
Ședința extraordinară a Guvernului are loc într-un climat politic tensionat, cu doar o zi înainte ca Parlamentul să dezbată și să voteze moțiunea de cenzură împotriva Executivului.
Inițiativa, intitulată „STOP Planului Bolojan”, este susținută de un bloc parlamentar format din PSD, AUR și PACE. Pentru ca moțiunea să fie adoptată și Guvernul să fie demis, sunt necesare 233 de voturi.
Rezultatul votului este considerat incert, iar miza politică este ridicată, într-un moment în care Executivul încearcă să își consolideze poziția prin măsuri economice rapide și reforme administrative accelerate.
Deciziile de luni de la Palatul Victoria sunt privite ca parte a unei strategii duble: pe de o parte, salvarea ritmului de implementare a PNRR, iar pe de altă parte, consolidarea credibilității guvernamentale înaintea unui vot parlamentar decisiv.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




