Ilie Bolojan explică de ce sunt amânate marile proiecte de infrastructură. Contracte de peste 19 miliarde de euro, la o finanțare inițială de 7,4 miliarde

Premierul demis Ilie Bolojan susține că una dintre problemele majore acumulate în ultimii ani în zona investițiilor publice a fost supracontractarea proiectelor, în condițiile în care valoarea contractelor semnate a depășit cu mult finanțările disponibile. El a dat exemplul Ministerului Transporturilor, unde alocarea inițială prin PNRR era de 7,4 miliarde de euro, în timp ce contractele semnate au depășit 19 miliarde de euro. Bolojan a explicat că această situație se află inclusiv în spatele întârzierii începerii unor investiții, printre care Drumul Expres Arad-Oradea.

Ilie Bolojan explică de ce Drumul Expres Arad-Oradea începe cu întârziere

Ilie Bolojan a fost întrebat luni, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Oradea, de ce lucrările la Drumul Expres Arad-Oradea urmează să înceapă abia în 2027.

În răspunsul său, premierul demis a extins discuția asupra modului în care au fost contractate marile investiții publice în ultimii ani. Potrivit acestuia, problema nu este legată exclusiv de proiectul Arad-Oradea, ci de diferența foarte mare dintre valoarea proiectelor contractate și banii efectiv disponibili pentru finanțarea lor.

„În ceea ce priveşte începerea lucrărilor la drumul expres Arad-Oradea, trebuie să fim corecţi cu românii şi cu cetăţenii din această parte de ţară. Dau nişte cifre rotunjite. Una din erorile pe care le-am făcut în aceşti ani a fost supracontractarea lucrărilor de construcţii şi de investiţii. De exemplu, la Ministerul Transporturilor am avut iniţial un PNRR alocat de 7,4 miliarde şi am semnat contracte de peste 19 miliarde de euro. După care, în baza evaluării, n-au mai rămas 7,4, au rămas 5,5”, a afirmat Ilie Bolojan.

Cifrele prezentate indică dimensiunea diferenței dintre proiectele asumate și resursele disponibile. În timp ce contractele au depășit 19 miliarde de euro, suma despre care Bolojan spune că a rămas în urma evaluării este de 5,5 miliarde de euro.

Supracontractări de până la 300% pentru investiții

Situația nu s-ar fi limitat la infrastructura rutieră. Bolojan susține că supracontractarea a fost utilizată pe mai multe axe de finanțare, inclusiv pentru transporturi și proiecte de apă și canalizare.

În unele situații, nivelul ar fi ajuns la 300%, ceea ce a creat o problemă în momentul în care proiectele au intrat efectiv în etapa de execuție și facturile constructorilor trebuiau achitate.

„Gândiţi-vă că noi am supracontractat în general pe toate axele, transporturi sau pe reţele de apă şi canalizare, 300% supracontractare. Când ai supracontractări de 300%, trebuie să gândeşti ce faci. Pentru că e simplu să le semnezi, dar e mai greu după aceea să le finanţezi, să le explici constructorilor de ce nu ai bani să le plăteşti şi lucrările băltesc. Ei nu pot să se organizeze cum trebuie, nu-şi încasează banii. Între timp, inflaţia şi ajustările funcţionează, preţurile cresc foarte mult şi deci una din dificultăţile majore pe care le-am avut a fost să gestionăm acest volum mare de proiecte”, a explicat premierul demis.

Problema descrisă de Bolojan apare, astfel, după semnarea contractelor. Fără resurse suficiente pentru plata lucrărilor în ritmul prevăzut, șantierele pot încetini, iar constructorii întâmpină dificultăți în planificarea activității și în încasarea sumelor aferente lucrărilor executate.

Inflația poate face proiectele și mai scumpe atunci când șantierele stagnează

Întârzierile de finanțare pot genera și alte costuri. Bolojan atrage atenția asupra efectului inflației și al mecanismelor de ajustare a prețurilor, care pot majora valoarea proiectelor pe măsură ce perioada de execuție se prelungește.

Astfel, lipsa finanțării nu înseamnă doar că o investiție este terminată mai târziu. Întârzierile pot conduce și la creșterea costurilor, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetelor din anii următori.

În acest context, Guvernul a fost pus în situația de a stabili o ordine a priorităților, în loc să permită începerea simultană a tuturor proiectelor contractate.

Proiectele PNRR aflate deja în șantier au primit prioritate

Prima categorie care trebuia protejată, potrivit lui Bolojan, a fost cea a investițiilor finanțate prin PNRR și deja începute. Miza a fost evitarea pierderii banilor disponibili prin mecanismul european.

Proiectele care nu aveau această sursă de finanțare și care nu fuseseră încă începute au fost tratate diferit. În cazul acestora, ordinele de începere au fost decalate în funcție de posibilitățile bugetului.

„Tot ce era început deja şi cu lucrările în şantier, tot ce ţinea de PNRR a trebuit prioritizat ca să nu pierdem banii. Aceasta a fost prioritatea numărul unu. Ce nu a fost în PNRR şi pentru care deci nu aveam bani, am dat ordinele de începere cu o anumită întârziere, care este calculată în funcţie de posibilităţile bugetului. Şi da, e adevărat ordinul de începere pentru drumul expres Arad-Oradea, deşi ar fi putut fi dat în vara anului trecut, când am fost în această situaţie, s-a dat după doi ani. Dar asta s-a întâmplat pentru toate proiectele”, a afirmat Bolojan.

Explicația oferită este că decalarea nu a vizat exclusiv Drumul Expres Arad-Oradea, ci a făcut parte dintr-o abordare aplicată proiectelor pentru care nu exista finanțare imediată.

De ce a fost amânat Drumul Expres Arad-Oradea

În cazul proiectului Arad-Oradea, ordinul de începere ar fi putut fi emis încă din vara anului precedent, potrivit lui Bolojan. Decizia a fost însă amânată cu doi ani.

Motivul invocat este necesitatea corelării momentului în care constructorii intră efectiv în șantier cu existența banilor necesari pentru plata lucrărilor.

În lipsa acestei corelări, România riscă să deschidă un număr mare de șantiere pe care ulterior nu le poate finanța corespunzător.

Această situație poate duce la lucrări executate într-un ritm redus, întârzieri, dificultăți pentru constructori și costuri suplimentare.

Bolojan: Constructorii trebuie să aibă garanția finanțării

Premierul demis susține că statul ar trebui să respecte o regulă mai strictă înainte de începerea noilor investiții: proiectele care nu sunt deja în execuție trebuie programate astfel încât, odată deschis șantierul, constructorul să aibă finanțarea necesară pentru a lucra în mod organizat.

„Trebuia să avem o regulă că tot ce nu este început se începe cu o anumită întârziere, în aşa fel încât atunci când încep lucrările, constructorii să aibă garanţia că au finanţarea asigurată şi că pot lucra într-o formulă organizată. Altfel ne batem joc de oameni, de constructori şi de autorităţi. Vă rog să vă gândiţi că avem multe şantiere unde vă întrebaţi cu bună dreptate de ce nu se lucrează. Bun, în afară de incapacitatea administrativă, în afară de constructori slabi, nu se lucrează în multe locuri pentru că nu vine finanţarea şi asta trebuie să evităm în anii următori. Acesta este motivul pentru care şi în cazul acestui drum şi în cazul altor proiecte a trebuit să începem cu întârziere”, a mai declarat Ilie Bolojan.

Bolojan admite, în același timp, că blocajele de pe șantiere nu au o singură explicație. El amintește atât incapacitatea administrativă, cât și existența unor constructori slabi, dar identifică lipsa finanțării drept una dintre cauzele pentru care pe numeroase șantiere lucrările nu avansează.