Serviciul militar voluntar, soluția aleasă pentru refacerea rezervei Armatei României
Serviciul militar voluntar reprezintă noua opțiune aleasă de Ministerul Apărării Naționale pentru a compensa efectele suspendării stagiului militar obligatoriu și pentru a răspunde nevoii de personal pregătit din cadrul rezervei.
Actul normativ care introduce această formulă a intrat în vigoare ca parte a unei modificări mai ample a legislației privind pregătirea populației pentru apărarea patriei, un demers discutat de mai mulți ani, dar amânat din motive politice și de context regional.
Potrivit fostului ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, reținerea față de promovarea acestui proiect a fost alimentată de sensibilitatea subiectelor legate de armată, conflict și securitate regională, în special după declanșarea războiului din Ucraina. Cu toate acestea, autoritățile au decis că menținerea unei rezerve îmbătrânite nu mai este sustenabilă pe termen mediu și lung.
În forma actuală, rezerva Armatei României este compusă în mare parte din persoane care au satisfăcut serviciul militar înainte de suspendarea acestuia, în 2007, precum și din foști militari profesioniști trecuți în rezervă. Această realitate a dus la o structură dezechilibrată din punct de vedere al vârstei și al capacității fizice, aspect recunoscut public de reprezentanții MApN.
„Suspendarea serviciului militar obligatoriu în urmă cu 18 ani a dus la situația în care rezerva Armatei României este îmbătrânită, fiind formată în principal din persoane care au depășit deja vârsta tinereții active, la care se adaugă foști militari profesioniști trecuți în rezervă”, a explicat Moșteanu la acea dată.
Cum este definit serviciul militar voluntar și cine poate participa
Noua reglementare introduce o categorie distinctă în sistemul de apărare, denumită „militar voluntar în termen”, care va funcționa pe baza unui stagiu de pregătire intensivă. Serviciul militar voluntar presupune participarea la un program de instruire militară cu durata de patru luni, deschis atât bărbaților, cât și femeilor care dețin cetățenia română și au vârste cuprinse între 18 și 35 de ani.
Pe parcursul acestei perioade, voluntarii vor beneficia de aceleași condiții acordate unui militar în termen, inclusiv cazare, hrană, echipament și acces la infrastructura de instruire a Armatei României. Programul este conceput ca unul concentrat, cu accent pe pregătirea de bază și pe formarea deprinderilor esențiale necesare integrării ulterioare în rezerva militară.
După finalizarea celor patru luni de pregătire, participanții vor fi trecuți automat în rezerva Armatei României, urmând să poată fi mobilizați în situații excepționale, conform legislației în vigoare. Prin această abordare, autoritățile urmăresc să creeze un bazin consistent de personal instruit, fără a recurge la măsuri coercitive.
Capacitatea națională de formare militară este estimată, în prezent, între 1.000 și 10.000 de persoane anual, ceea ce presupune o extindere graduală a infrastructurii și a resurselor umane implicate în procesul de instruire.
Ce beneficii financiare sunt prevăzute și ce obiective are Armata
Un element central al programului de serviciu militar voluntar este componenta financiară, gândită pentru a face această opțiune atractivă pentru tineri. La finalul perioadei de pregătire, voluntarii vor primi un bonus în valoare de 27.000 de lei, echivalentul a trei salarii brute, sumă acordată integral după încheierea stagiului.
Prin acest program, Armata Română își propune să ajungă la un total de aproximativ 120.000 de cadre militare pregătite, care să poată fi mobilizate în cazul unui conflict sau al unei situații de criză. În prezent, structura forțelor armate include circa 70.000 de cadre active și aproximativ 40.000 de militari în rezervă, cifre considerate insuficiente în raport cu nevoile de apărare pe termen lung.
Pentru tinerii care sunt deja angajați, proiectul de lege prevede introducerea unui concediu special de patru luni, destinat efectuării stagiului militar voluntar. Această prevedere are rolul de a elimina riscul pierderii locului de muncă și de a facilita participarea persoanelor active pe piața muncii.
„Tinerii vor putea pleca temporar de la muncă și se vor putea întoarce la același loc de muncă după finalizarea stagiului. Este un principiu important și vom introduce explicit această prevedere prin amendamente în Parlament”, a precizat ministrul de atunci.
Poziția autorităților privind armata obligatorie și percepția publică
În paralel cu introducerea serviciului militar voluntar, Ministerul Apărării a respins ferm orice discuție legată de reintroducerea stagiului militar obligatoriu. Oficialii susțin că modelul actual al armatelor moderne se bazează pe profesioniști și pe rezerve bine pregătite, nu pe recrutarea forțată.
„Nu este cazul. Armatele moderne sunt armate de profesioniști, așa sunt armatele NATO. Noi trebuie să creștem gradual efectivele de militari profesioniști și să completăm acest lucru cu rezerva de voluntari”, a declarat Moșteanu atunci.
De asemenea, fostul ministru a subliniat că lansarea acestui program nu are legătură directă cu un risc iminent de război, încercând să tempereze temerile populației.
„Este improbabil ca Rusia să atace un stat NATO. Îi înțeleg pe cetățeni că, văzând știrile și dronele care cad aproape de graniță, percep pericolul foarte aproape. Dar România este o țară sigură”, a afirmat fostul ministru.
Un sondaj realizat în luna septembrie 2025 indică un nivel ridicat de susținere publică pentru această măsură. Conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, 74,2% dintre români au o părere favorabilă despre introducerea stagiului militar voluntar, în timp ce 20,7% se declară împotrivă.
Susținerea este ridicată în toate categoriile de vârstă și gen, cu procente de peste 70% atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor, precum și în rândul tinerilor sub 30 de ani. De asemenea, sprijinul este mai pronunțat în rândul persoanelor cu educație superioară, al locuitorilor din marile orașe și al angajaților din sectorul public, dar rămâne majoritar și în mediul rural și în sectorul privat.
Autoritățile mizează pe această susținere pentru a consolida componenta de voluntariat a serviciului militar, prezentată ca un instrument modern de întărire a capacității de apărare, fără revenirea la modelul tradițional al armatei obligatorii.
