Românii pierd din puterea de cumpărare. Adrian Mitroi avertizează: E mai mult decât stagflație

Adrian Mitroi avertizează că România traversează o perioadă economică dificilă, marcată de stagnare și inflație persistentă. Confirmările recente privind evoluția economiei au readus în atenție riscurile stagflației, un fenomen rar întâlnit în economia locală. Profesorul de finanțe comportamentale de la ASE susține că populația resimte tot mai puternic efectele scumpirilor, în timp ce veniturile și economiile își pierd din valoare. Declarațiile au fost făcute în contextul datelor economice publicate recent de Institutul Național de Statistică.

Adrian Mitroi explică de ce combinația dintre stagnare și inflație este periculoasă

Adrian Mitroi susține pentru DC News că România se află într-o situație economică în care activitatea economică nu mai generează creștere, în timp ce inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare a populației. Potrivit profesorului de finanțe comportamentale, aceasta este definiția stagflației, un fenomen care pune presiune simultan pe consumatori, companii și autorități.

Întrebat despre semnificația conceptului de stagflație și despre riscurile pe care acesta le aduce economiei românești, profesorul a explicat că datele statistice recente confirmă o realitate care era deja observată de economiști.

„Noi știam deja acest termen, îl foloseam, dar am avut confirmările date de INS. Din fericire, au și ajustat un pic cifra, iar trimestru pe trimestru nu este scădere, ci este plat. Dar an peste an este o scădere economică. E mai mult decât stagflație – acesta e un termen destul de simplist, o staționare economică, așa cum suntem acum, dacă nu și corecție economică, dar și cu inflație – deci combinația asta: staționaritate economică și inflație. E o combinație pe care noi n-am încercat-o până acum, de aceea e nouă și ‘face presă’, pentru că de obicei aveam creștere economică și inflație – corelate sau condiționate una de cealaltă, acesta e un alt subiect – veneau la pachet.

Acum nu mai avem creștere economică și ne uităm în jur – și cel mai bun prieten a nostru, care ne dădea tracțiunea indicatorilor economici cu care vindeam România peste tot, și la finanțare, și la curs, și la creditare era creșterea economică. Într-adevăr, pe consum, dar nu mai avem argumentul acesta. Și atunci, presiunea este și pe reducere de deficit, fiind exact ceea ce nu ne trebuia acum, pe niște piețe aflate într-o tensiune teribilă… Mai nou, vineri (n.r. 5 iunie) a fost cea mai mare corecție din toate timpurile pe indicele de tehnologie american, pe silențios, așa… Noi suntem ocupați cu grijile noastre, ROBOR, Guvern etc”, a explicat Adrian Mitroi.

Profesorul atrage atenția că lipsa creșterii economice elimină unul dintre argumentele importante pe care România le utiliza pentru atragerea finanțărilor și pentru menținerea încrederii investitorilor. În același timp, necesitatea reducerii deficitului bugetar amplifică presiunile existente asupra economiei.

Economia globală amplifică riscurile pentru România

În analiza sa, Adrian Mitroi arată că problemele interne sunt accentuate de transformările care au loc la nivel internațional, într-un context marcat de volatilitate financiară, incertitudine și reevaluarea fluxurilor de capital.

Potrivit profesorului, economiile vulnerabile pot deveni ținte ale presiunilor exercitate prin cursul de schimb, costurile de finanțare sau reducerea investițiilor. În aceste condiții, lipsa creșterii economice se poate transforma într-o problemă majoră pentru populație.

„Însă economia mondială se reașază, stă la pândă după victime, așa cum suntem noi, pe care poate să le taxeze cu presiune pe curs, pe dobânzi, fără investiții sau puse pe pauză. Și atunci, nu mai ai creștere economică, nu mai ai creștere de salarii, ai inflație, iar veniturile (salariale și pensiile) și economiile, două lucruri importante, mai ales pentru clasa de mijloc și clasa cu venituri mai reduse, sunt puternic depreciate doar de inflație, neajutate de creștere economică sau nominală. Și atunci, din ambele părți n-am avut niciodată – fără niciun fel de stimul economic, fără creșteri… Sigur, o să vină salariul minim cu creștere, dar creșterea nu e suficientă. Mai mare-i beleaua decât ocaua!

În acest gen de situație, fără stimuli, fără politică economică clară, fără Guvern și o societate în disensiune, împărțită ca niciodată, e normal să intrăm în această stagflație. Stăm, staționalizăm, dar cu inflație”, a mai spus profesorul de finanțe comportamentale Adrian Mitroi.

Potrivit acestuia, efectele sunt resimțite în special de clasa de mijloc și de persoanele cu venituri reduse, deoarece inflația diminuează valoarea salariilor, pensiilor și economiilor. În lipsa unor măsuri de stimulare economică și a unei direcții clare de politică economică, fenomenul stagflației poate continua să afecteze consumul, investițiile și nivelul de trai al populației.