Românii care primesc ajutoare sociale, Germania le-ar putea impune condiții mai dure. Nemții se simt nedreptățiți

Mai multe orașe din Germania cer înăsprirea accesului românilor la ajutoare sociale, din cauza presupusei exploatări a sistemului prin „mini-joburi” și a costurilor ridicate pentru bugetele locale.

Mai multe orașe din Germania cer înăsprirea accesului românilor la ajutoare sociale

Mai multe orașe importante din vestul Hagen, Germania, cer înăsprirea regulilor privind accesul cetățenilor din România și Bulgaria la ajutoarele sociale. Autoritățile locale susțin că actualul sistem ar fi exploatat, în special prin utilizarea unor așa-numite „mini-joburi”, care ar facilita accesul rapid la beneficii de stat.

În acest context, mai multe orașe din landul Renania de Nord-Westfalia, respectiv Hagen, Duisburg, Dortmund, Gelsenkirchen, Herne și Essen au demarat discuții comune privind modificarea modului în care sunt acordate beneficiile sociale pentru cetățenii proveniți din România și Bulgaria.

Primarul din Hagen, Dennis Rehbein, afirmă că provocările legate de imigrația din Europa de Est au devenit o problemă comună pentru marile orașe din regiune. Acesta susține că persoanele care vin pentru a munci ar trebui sprijinite, însă cei care imigrează exclusiv pentru a accesa sistemul de asistență socială ar trebui să întâmpine condiții mai restrictive.

Datele prezentate de autoritățile locale indică amploarea fenomenului. În Duisburg trăiesc aproximativ 26.000 de cetățeni din România și Bulgaria, iar aproape jumătate dintre aceștia beneficiază de sprijin prin centrele pentru ocuparea forței de muncă. În Hagen, numărul est-europenilor este de aproximativ 7.000, iar peste 55% primesc beneficii sociale.

Administrația din Hagen estimează că în anul 2026 cheltuielile pentru plata acestor beneficii acordate cetățenilor din România și Bulgaria ar putea ajunge până la 15 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 75 de milioane de lei.

Germanii se simt nedreptățiți

Primarul din Hagen susține că problema legată de acordarea ajutoarelor sociale nu este doar una financiară, ci și una cu impact social. Acesta afirmă că în rândul populației există un sentiment de nedreptate, mulți localnici considerând incorect faptul că persoane care au contribuit puțin la sistemul social pot primi rapid beneficii consistente.

„Există un sentiment de nedreptate în rândul populației”, afirmă edilul german.

În prezent, legislația Uniunii Europene privind libera circulație permite cetățenilor din Romania și Bulgaria să muncească în Germania, însă autoritățile germane susțin că unele persoane ar folosi forme de muncă redusă, așa-numitele „mini-joburi”, exclusiv pentru a deveni eligibile pentru ajutoare sociale complete. În multe situații, ar fi suficient un program de aproximativ cinci ore și jumătate pe săptămână, cu un venit de circa 300 de euro lunar, pentru ca o persoană să fie încadrată ca angajată și să poată solicita suplimente financiare din partea statului german.

Orașul Gelsenkirchen a introdus deja un model mai strict de evaluare. În acest sistem, o persoană este considerată cu adevărat integrată pe piața muncii doar dacă își poate acoperi singură cel puțin o treime din costurile de trai. În caz contrar, autoritățile pot retrage dreptul la beneficii și, în anumite situații, pot restricționa și dreptul de ședere ca lucrător în Germania.

Potrivit datelor prezentate de autorități germane, în anul precedent, peste 500 de cetățeni din Europa de Est au pierdut dreptul la beneficii sociale în Gelsenkirchen și au fost obligați să părăsească țara.

În acest context, celelalte orașe din landul Renania de Nord-Westfalia discută posibilitatea extinderii acestui model la nivel regional. Totodată, autoritățile locale solicită modificarea legislației privind protecția datelor, astfel încât municipalitățile să poată face schimb rapid de informații despre persoanele care solicită ajutoare sociale în mai multe orașe.