Depozitele bancare rămân cea mai simplă soluție, dar nu mai țin pasul cu inflația
Președintele Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF), Horia Gustă, a explicat că depozitele bancare sunt, pentru majoritatea populației, cea mai la îndemână formă de economisire.
Aproape toți românii au un cont bancar, iar accesul la un depozit este simplu și rapid. Problema apare însă atunci când dobânzile oferite de bănci nu reușesc să acopere nivelul inflației.
Într-un astfel de context, economiile nu rămân constante, ci se devalorizează treptat. Chiar dacă suma din cont rămâne aceeași, puterea de cumpărare scade. Potrivit lui Horia Gustă, aceasta este principala capcană a pasivității financiare, banii care „stau” ajung să piardă valoare fără ca oamenii să conștientizeze imediat acest lucru.
„E clar că inflaţia este foarte importantă – şi ne poate eroda banii care stau. Banii nu trebuie stea. Ca să îţi construieşti un portofoliu, pentru unii e greu, pentru alţii nu e greu.
Cea mai simplă variantă este să apelezi la un depozit pentru că, probabil, marea majoritate a populaţiei are un cont bancar, însă depozitele nu ne avantajează în lupta cu inflaţia”, a afirmat Horia Gustă, la o dezbatere.
Titlurile de stat oferă o protecție parțială, dar nu elimină complet riscul
Următorul pas pentru mulți români este reprezentat de titlurile de stat, considerate o alternativă mai sigură decât alte investiții. În România, acestea sunt disponibile prin programele Fidelis și Tezaur, fiecare cu propriile caracteristici.
Titlurile Fidelis pot fi tranzacționate pe bursă și reacționează la evoluția dobânzilor din piață. Dacă dobânzile scad, valoarea acestor titluri poate crește, oferind un câștig suplimentar celor care aleg să vândă înainte de scadență. În schimb, dacă dobânzile cresc, valoarea lor poate scădea, iar investitorii sunt nevoiți să aștepte maturitatea pentru a încasa dobânda promisă.
Titlurile Tezaur sunt mai simple, dar mai rigide, fiind destinate în principal păstrării până la scadență. În opinia specialiștilor, titlurile de stat pot ajuta la conservarea parțială a valorii economiilor, însă, în multe cazuri, randamentele obținute sunt doar apropiate de rata inflației, fără a o depăși clar.
„Acestea sunt de două categorii: Fidelis şi Tezaur. Fidelis are avantajul că este tranzacţionat şi ţine pasul cu dinamica dobânzii. Dacă azi îţi cumperi un titlu de stat pe 10 ani, la o dobândă de 6,2% în euro, iar dobânzile scad foarte mult în perioada aceasta, valoarea titlului tău de stat creşte dacă vrei să vinzi pe piaţă.
Dacă nu vrei să vinzi şi aştepţi până la scadenţă, îţi încasezi cuponul de 6,2%. Hai să vedem şi reversul. Dacă dobânzile cresc şi nu mai sunt cele actuale şi cresc mult, valoarea titlului tău scade. Sigur, dacă nu vrei să-ţi vinzi titlul de stat, stai cu el şi aştepţi să-ţi încasezi cuponul care vine la scadenţă, adică timp de 10 ani.
În ceea ce priveşte Fidelis şi Tezaur, există particularităţile duratei. De aceea, unii preferă o durată mai scurtă, alţii preferă să-şi ia riscul de durată lungă, mizând pe faptul că vor scădea dobânzile”, a adăugat preşedintele AAF.
Acțiunile și fondurile de acțiuni rămân singurele instrumente care pot depăși inflația pe termen lung
Potrivit președintelui AAF, singurele instrumente care au demonstrat constant că pot depăși inflația pe termen mediu și lung sunt acțiunile și fondurile de acțiuni. Acestea vin însă la pachet cu fluctuații și riscuri, mai ales pe termen scurt, aspect care îi sperie pe mulți investitori.
Horia Gustă a subliniat că volatilitatea nu trebuie privită exclusiv ca un pericol. Scăderile de piață pot reprezenta oportunități pentru cei care investesc constant și pe termen lung. Strategia investițiilor regulate, lunare, permite distribuirea riscului și reduce impactul momentelor nefavorabile.
Structura unui portofoliu diferă însă în funcție de vârstă și orizontul investițional. În general, investitorii mai tineri pot aloca o pondere mai mare acțiunilor, în timp ce, pe măsură ce se apropie de pensionare, această expunere ar trebui redusă. O regulă simplă prezentată de Horia Gustă presupune scăderea vârstei din 100 pentru a determina procentul orientativ ce poate fi alocat investițiilor în acțiuni.
„Noi, ca administratori de fonduri, am spus-o din 2020, dar şi din 2022, că va veni inflaţie şi că singurele instrumente care bat inflaţia pe termen mediu şi lung sunt acţiunile şi fondurile de acţiuni. Pe termen scurt, aceste instrumente pot să aibă volatilităţi, adică pot să scadă. Ne place cum au crescut în luna ianuarie toţi indicii. E foarte frumos, dar nu ne uităm niciodată la o lună.
De aceea, noi, la Asociaţia Administratorilor de Fonduri, punem un comunicat odată pe lună cu top 5 performeri pe ultimele 12 luni şi pe ultimele 36 de luni.
Dacă ai fi investit lunar o sumă pe care şi-o permite fiecare, ai fi prins şi momentele alea foarte bune, dar ai fi prins şi pe acelea mai slabe, care sunt nişte cadouri, pentru că tu poţi să cumperi şi când preţurile sunt mai jos. Aşadar, atenţie, e un cadou şi când pieţele scad, cu condiţia să cumperi”, a adăugat Horia Gustă.
ETF-urile, aurul sau investițiile imobiliare sunt și ele opțiuni
Pe lângă acțiuni, există și alte opțiuni, precum ETF-urile, aurul sau investițiile imobiliare, fiecare cu avantaje și riscuri specifice. Aurul este adesea considerat un refugiu în perioade de instabilitate, în timp ce imobiliarele necesită capital mai mare și implică riscuri de lichiditate.
„ETF-urile se diversifică pe anumite sectoare, dar sunt şi listate. ETF-ul pot fi cumpărate de pe bursă. ETF-urile sunt la mare căutare, înregistrându-se o creştere susţinută a acestei industrii şi la nivel naţional, dar şi la nivel internaţional. Sunt trei ETF-uri care replică indicele BET la Bursa de Valori Bucureşti. (…)
Prima treaptă, depozitele, nu bat inflaţia. A doua treaptă, titlurile de stat, eşti cam pe acolo – au şi acestea nişte riscuri. A treia treaptă, începi clar să găseşti soluţiile care să bată inflaţia. Noi ne uităm la aur pentru că aurul a crescut foarte mult de azi înapoi. Aurul este o soluţie de refugiu, de regulă când sunt turbulenţe, când sunt conflicte şi atunci se duc acolo.
Mai avem şi imobiliarele care necesită un capital mai mare sau un leverage. Posibilitatea de a investi în imobiliare are nişte riscuri, precum riscul de lichiditate, pentru că nu e listat pe bursă, nu poţi să vinzi aşa repede. Mai există riscul de a nu-l închiria la yield-urile (randamentele, n.r.) la care te aştepţi”, a adăugat Horia Gustă.
