Comisia Europeană a acționat România la CJUE din cauza depozitelor de deșeuri
SURSA FOTO: Dreamstime - Comisia Europeană
România ajunge din nou în fața justiției europene din cauza problemelor cu gestionarea deșeurilor. Comisia Europeană acuză autoritățile române că nu au închis la timp gropile de gunoi neconforme, deși termenul limită a expirat în 2017.
Comisia Europeană dă România în judecată la CJUE pentru că nu a închis și reabilitat toate gropile de gunoi neconforme până la termenul limită din 2017
Comisia Europeană a decis vineri să dea în judecată România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru că nu respectă regulile legate de depozitarea deșeurilor. Conform legilor UE, România trebuia să închidă și să refacă gropile de gunoi care nu aveau autorizație sau nu respectau condițiile legale. Aceste reguli sunt importante pentru a proteja sănătatea oamenilor și mediul.
România a primit timp până la 16 iulie 2017 ca să închidă toate gropile de gunoi neconforme. Autoritățile au anunțat că au închis și reabilitat 92 de depozite, dar 15 încă funcționează fără planuri clare de refacere. Din acest motiv, Comisia Europeană a trimis României o avertizare în 2020 și un avertisment oficial în 2024.
Deși s-au făcut unele progrese, 9 depozite nu sunt nici acum reabilitate. Comisia consideră că măsurile luate de România nu sunt suficiente și, din acest motiv, a decis să o acționeze în instanță.
Directiva UE privind depozitele de deșeuri impune închiderea gropilor neconforme și reducerea depozitării deșeurilor municipale la 10% până în 2035
Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri stabilește regulile prin care Uniunea Europeană vrea să reducă efectele negative ale gropilor de gunoi asupra mediului și sănătății oamenilor. Scopul ei este să protejeze apele, solul, aerul și populația, prin reguli tehnice clare și stricte.
Directiva împarte depozitele de deșeuri în trei tipuri: pentru deșeuri periculoase, pentru deșeuri nepericuloase și pentru deșeuri inerte, adică materiale care nu ard și nu se descompun, cum ar fi pietrișul, nisipul sau pietrele.
Țările din UE trebuie să aibă strategii naționale prin care să reducă treptat cantitatea de deșeuri biodegradabile trimise la groapa de gunoi. De asemenea, nu este permisă depozitarea anumitor tipuri de deșeuri, cum ar fi cauciucurile uzate, deșeurile lichide periculoase, explozive sau corozive, ori deșeurile provenite din spitale și activități medicale sau veterinare.
La groapa de gunoi pot ajunge doar deșeuri care au fost tratate în prealabil. Deșeurile menajere pot fi depozitate doar ca deșeuri nepericuloase. Autoritățile trebuie să se asigure că taxele plătite de operatori acoperă toate costurile, de la deschiderea depozitului până la închiderea și monitorizarea lui finală.
Operatorii depozitelor de deșeuri sunt obligați să obțină o autorizație. Pentru aceasta, trebuie să ofere informații clare despre cine administrează depozitul, ce tipuri și ce cantități de deșeuri vor fi depozitate, unde este amplasat depozitul, cum va fi exploatat și monitorizat, ce măsuri sunt luate pentru reducerea poluării și cum va fi închis și supravegheat după închidere.
Pentru a îmbunătăți protecția mediului, în 2014 a fost adoptată o directivă care a întărit regulile privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte mari, astfel încât acestea să fie mai bine corelate cu celelalte legi ale UE. În plus, există o decizie separată care stabilește criterii clare pentru ce tipuri de deșeuri pot fi acceptate în depozite.
În 2018, Directiva 1999/31/CE a fost modificată pentru a sprijini economia circulară. Noua directivă introduce reguli mai stricte: din 2030, nu vor mai putea fi depozitate deșeuri care pot fi reciclate sau valorificate energetic. Până în 2035, cantitatea de deșeuri municipale depozitate trebuie redusă la maximum 10%.
Directiva din 2018 cere și sisteme mai bune de monitorizare și urmărire a deșeurilor, astfel încât autoritățile să știe exact ce ajunge la groapa de gunoi. Comisia Europeană și Agenția Europeană de Mediu trebuie să emită avertismente din timp dacă un stat riscă să nu-și atingă obiectivele și să recomande măsuri corective.
În final, directiva permite statelor membre să folosească taxe, stimulente economice și alte măsuri pentru a încuraja colectarea separată a deșeurilor, așa cum este prevăzut în legislația generală privind deșeurile.
Directiva 1999/31/CE se aplică din 16 iulie 1999, iar țările UE au trebuit să o introducă în legislația națională până la 16 iulie 2001. Modificările din 2018 au trebuit aplicate în legislațiile naționale până la 5 iulie 2020.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





