România urcă într-un clasament îngrijorător. Absenteismul este legat direct de analfabetismul funcțional

Absenteismul școlar din România este asociat mai puternic decât în orice alt stat european cu nivelurile ridicate de analfabetism funcțional, potrivit unui nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), publicat pe 9 iunie. Analiza arată că obiceiul de a lipsi de la școală se formează adesea încă din ciclul primar și se accentuează în anii de liceu. În România, peste 75% dintre elevii aflați sub nivelul minim de competență la testările PISA au raportat absențe de lungă durată. Studiul evidențiază și factori precum sărăcia, dificultățile de transport, lipsa interesului pentru școală și plictiseala resimțită la ore.

Absenteismul este asociat în România cu unele dintre cele mai ridicate niveluri de analfabetism funcțional din lume

Absenteismul pe termen lung reprezintă, în metodologia OCDE, situația elevilor care declară că au lipsit de la școală mai mult de trei luni consecutive, indiferent de nivelul educațional la care s-a produs această întrerupere.

Raportul „Fiecare zi contează – cum să înțelegem, prevenim și să răspundem la problemele de prezență școlară” analizează fenomenul în statele membre și partenere ale organizației, utilizând date din evaluările internaționale PISA și TIMSS, precum și cercetări naționale.

Deși România se situează în apropierea mediei europene în ceea ce privește ponderea generală a elevilor care lipsesc pe termen lung, analiza scoate în evidență o problemă mult mai gravă: legătura dintre absențe și lipsa competențelor de bază. Potrivit datelor PISA 2022, România înregistrează unele dintre cele mai ridicate procente la nivel mondial ale elevilor aflați în zona analfabetismului funcțional care au avut și perioade îndelungate de absență.

La disciplina Științe, România ocupă locul al treilea în lume, după Indonezia și Thailanda, și primul loc în Europa în ceea ce privește ponderea elevilor cu absențe de lungă durată care au obținut rezultate sub nivelul 2, prag considerat echivalent cu analfabetismul funcțional.

La Citire, România se află pe locul patru la nivel mondial, după Indonezia, Thailanda și Bulgaria, și pe poziția a doua în Europa. În cazul Matematicii, țara noastră ocupă locul șapte la nivel global și primul loc european.

Conform raportului OCDE, peste 75% dintre elevii români încadrați la analfabetism funcțional în toate cele trei domenii evaluate au declarat că au lipsit de la școală pentru perioade îndelungate.

Obiceiul absenteismului se formează încă din primii ani de școală și continuă în liceu

Datele analizate de OCDE arată că, în România, absențele repetate nu reprezintă un fenomen care apare exclusiv în adolescență, ci unul care își are rădăcinile încă din ciclul primar.

În cadrul evaluării PISA 2022, elevii de 15 ani au fost întrebați dacă au lipsit pe termen lung în învățământul secundar și dacă au avut același comportament și în școala primară. La nivelul statelor OCDE, 36% dintre elevii care au raportat absențe prelungite în gimnaziu sau liceu au declarat că au lipsit frecvent și în primii ani de școală.

România depășește însă semnificativ această medie. Aproximativ 63% dintre elevii care au declarat că lipsesc pe termen lung în gimnaziu și liceu au afirmat că aveau același comportament încă din ciclul primar. Acest procent plasează România pe locul al doilea în clasamentul global realizat de OCDE, după Thailanda, și pe primul loc în Europa.

Raportul evidențiază și o particularitate a sistemului educațional românesc. În multe state, fenomenul absenteismului tinde să se reducă pe măsură ce elevii înaintează spre finalul liceului. În România, situația este inversă, iar numărul absențelor crește de la un an de studiu la altul.

Analiza citează cercetări românești realizate în perioada 2023-2024, care sugerează că această evoluție poate fi influențată de lipsa de interes pentru anumite specializări sau programe școlare, dar și de concentrarea elevilor exclusiv asupra materiilor relevante pentru examenul de Bacalaureat.

„Această tendință ar putea reflecta lipsa de implicare a elevilor în ceea ce privește programele care nu au reprezentat preferințele lor de studiu, precum și concentrarea sporită asupra pregătirii pentru bacalaureat, la un număr limitat de materii”, se arată în analiză.

Plictiseala, disciplina și dezinteresul față de școală sunt invocate frecvent de elevi

Raportul OCDE identifică și factori care țin direct de experiența elevilor în sala de clasă. Printre motivele asociate frecvent cu absențele de lungă durată se află plictiseala resimțită la ore și problemele de disciplină.

România ocupă una dintre primele poziții în clasamentele analizate de OCDE privind elevii care declară că lipsesc de la școală deoarece se plictisesc. Aproximativ 40% dintre elevii cu absențe prelungite au indicat acest motiv, proporție de două ori mai mare decât media OCDE și aproape dublă față de media Uniunii Europene.

Totodată, România se situează pe locul al doilea în rândul statelor analizate în ceea ce privește asocierea dintre absenteismul pe termen lung și problemele de disciplină observate la orele de matematică.

Pentru a ilustra percepția elevilor, raportul include și concluzii din cercetări realizate în România. Unul dintre elevii intervievați în 2024 a explicat motivele pentru care alege să nu participe la anumite cursuri.

„Elev din România: Nu fac nimic la anumite ore uneori, așa că prefer să mă odihnesc pentru activitățile mele de după școală. Pentru că e frustrant să stai într-o bancă 6-7 ore fără să înveți ceva care te ajută cu adevărat în viața reală sau măcar ceva interesant.”

Sărăcia, foamea și transportul dificil amplifică absenteismul în mediul rural

Analiza OCDE arată că factorii socio-economici au un impact major asupra prezenței la cursuri în România, iar diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt printre cele mai mari din spațiul analizat.

Conform datelor TIMSS 2023, elevii din mediul rural lipsesc de la școală mai des decât cei din orașe. Diferența înregistrată în cazul elevilor de clasa a IV-a ajunge la 12 puncte procentuale, cea mai mare dintre toate statele membre și partenere OCDE.

Statutul socio-economic și cultural al familiei reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care diferențiază elevii cu absenteism ridicat de cei care participă constant la cursuri. Indicatori precum nivelul de educație al părinților, ocupația acestora și resursele materiale disponibile influențează direct prezența școlară.

Raportul evidențiază și problema insecurității alimentare. România este statul în care diferențele dintre elevii care lipsesc și cei care frecventează regulat școala sunt cele mai mari atunci când este analizat răspunsul la întrebarea privind lipsa hranei din motive financiare în ultimele 30 de zile.

Problemele de infrastructură și transport contribuie, de asemenea, la amplificarea fenomenului. Analiza citează cercetări naționale care arată că aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu și liceu întârzie sau lipsesc frecvent din cauza dificultăților de transport, în timp ce aproape jumătate afirmă că se confruntă ocazional cu astfel de situații. Peste 20% dintre elevi indică inclusiv costurile transportului drept motiv pentru neparticiparea la cursuri.

Studiul menționează, de asemenea, că traficul aglomerat, infrastructura deficitară, orarele necorelate și condițiile meteorologice nefavorabile reprezintă alte cauze care afectează frecvența școlară.

Potrivit raportului, România se numără și printre țările în care băieții înregistrează mai multe absențe nemotivate decât fetele. În același timp, cercetările naționale citate de OCDE indică existența unei legături între absenteism, dificultățile de integrare socială și un sentiment redus de apartenență la comunitatea școlară.