Românii cumpără tot mai mult second-hand. Generația Z transformă piața SH într-un obicei de consum
SURSA FOTO: Dreamstime - second-hand, haine second hand, magazin second hand
Piața second-hand din România continuă să se extindă, potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research în iunie 2026. Cercetarea arată că 62% dintre românii din mediul urban au cumpărat cel puțin un produs second-hand în ultimele 12 luni, iar alți 20% intenționează să facă astfel de achiziții în următorul an. Datele indică o schimbare semnificativă de percepție, second-handul fiind asociat tot mai puțin cu nevoia financiară și tot mai mult cu alegeri de consum responsabile. Fenomenul este susținut în special de tineri, femei și persoane cu venituri medii.
Piața second-hand depășește statutul de nișă și atrage majoritatea tinerilor
Cumpărăturile second-hand au devenit o practică obișnuită pentru o mare parte a populației, iar datele studiului indică o adopție ridicată în toate categoriile de vârstă și venit.
Potrivit cercetării, 62% dintre românii din mediul urban au achiziționat cel puțin un produs second-hand în ultimele 12 luni. În plus, alte 20 de procente dintre cei care nu au cumpărat produse SH în ultimul an afirmă că intenționează să facă acest lucru în următoarele 12 luni.
Femeile sunt mai active pe această piață decât bărbații. Aproximativ 70% dintre femei declară că au cumpărat produse second-hand în ultimul an, comparativ cu 54% dintre bărbați.
Cel mai ridicat nivel de adopție este întâlnit în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani. În această categorie, 84% dintre respondenți spun că au făcut cel puțin o achiziție SH în ultimele 12 luni, un rezultat care sugerează că pentru Generația Z cumpărăturile second-hand reprezintă un comportament firesc de consum.
Deși interesul scade odată cu înaintarea în vârstă, fenomenul rămâne puternic prezent și în rândul persoanelor mature. Mai mult de jumătate dintre românii cu vârste între 45 și 55 de ani, respectiv 53%, afirmă că au cumpărat produse second-hand în ultimul an.
Totodată, cea mai ridicată rată de adopție este înregistrată în segmentul persoanelor cu venituri lunare cuprinse între 5.001 și 8.000 de lei, unde 63% dintre respondenți au declarat că au făcut astfel de achiziții.
Hainele conduc clasamentul cumpărăturilor second-hand, iar magazinele fizice rămân principala alegere
Datele studiului arată că produsele vestimentare continuă să domine piața second-hand, însă interesul consumatorilor se extinde tot mai mult și către categorii cu valoare mai mare.
Pe primul loc în preferințele cumpărătorilor se află hainele și accesoriile pentru adulți, achiziționate de 71% dintre respondenții activi. Acestea sunt urmate de încălțăminte, menționată de 32% dintre participanți, precum și de cărți, jocuri și jucării, cu 31%.
O evoluție importantă este observată în segmentul electronicelor și telefoanelor mobile. Aproape un sfert dintre cumpărătorii activi, respectiv 23%, au ales astfel de produse, ceea ce indică o creștere a încrederii în achizițiile second-hand cu valoare mai ridicată.
Magazinele fizice rămân principalul canal de cumpărare. Aproximativ 61% dintre consumatorii activi aleg unitățile comerciale specializate în produse SH, în timp ce 42% preferă platformele online.
În același timp, piețele și talciocurile continuă să joace un rol important, fiind utilizate de 27% dintre cumpărători, ceea ce demonstrează că formatele tradiționale își păstrează relevanța pe această piață.
Economisirea banilor rămâne principalul motiv, dar sustenabilitatea câștigă teren
Motivațiile care stau la baza achizițiilor second-hand s-au diversificat considerabil în ultimii ani, potrivit datelor analizate de Reveal Marketing Research.
Pentru 64% dintre cumpărătorii activi, principalul argument rămâne economisirea banilor. Cu toate acestea, o parte tot mai importantă dintre consumatori își bazează decizia pe alte criterii.
Aproximativ 18% dintre respondenți afirmă că aleg produse second-hand din dorința de a reduce risipa și de a adopta un comportament mai sustenabil. De asemenea, 17% sunt interesați de piese rare, vintage sau de colecție, categorie care poate genera cheltuieli mai mari și o implicare mai ridicată din partea cumpărătorilor.
În ceea ce privește barierele de dezvoltare ale pieței, 44% dintre cumpărătorii activi spun că ar achiziționa mai multe produse dacă prețurile ar fi și mai reduse. Alte obstacole importante sunt lipsa verificării stării produselor de către platformele de vânzare, indicată de 16% dintre respondenți, precum și absența unor politici clare de garanție și retur, menționată de 8%.
Aceste rezultate sugerează că încrederea, transparența și siguranța tranzacțiilor reprezintă elemente-cheie pentru dezvoltarea viitoare a segmentului online.
„Second-handul nu mai este doar o soluție de criză, este din ce în ce mai mult o alegere de stil de viață. Este remarcabilă viteza cu care cumpărătorul SH devine mai sofisticat — caută garanții, verificare, retur simplu. Piața SH online este în continuă evoluție, iar platforma care rezolvă ecuația încrederii va câștiga următorul val de creștere”, spune Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.
Tot mai mulți români cumpără regulat produse SH și alocă bugete consistente
Frecvența cumpărăturilor și nivelul cheltuielilor confirmă faptul că piața second-hand traversează o etapă de consolidare.
Potrivit studiului, 39% dintre cumpărătorii activi achiziționează produse SH cel puțin o dată pe lună, iar 49% fac astfel de cumpărături la intervale de câteva luni.
În ceea ce privește bugetele, 36% dintre respondenți cheltuiesc anual între 200 și 500 de lei pentru produse second-hand. Totodată, 17% depășesc pragul de 1.000 de lei pe an, ceea ce indică existența unui segment important pentru care acest canal de consum este integrat în mod constant în planificarea financiară.
Tendința este susținută și de evoluția comportamentului de cumpărare. Aproximativ 26% dintre consumatori afirmă că achiziționează mai multe produse second-hand decât în urmă cu doi sau trei ani, în timp ce 59% spun că și-au menținut nivelul de consum.
Perspectivele de creștere sunt alimentate și de potențialii cumpărători care intenționează să intre pe această piață. Cei 20% care nu au cumpărat produse SH în ultimul an, dar plănuiesc să o facă în următoarele 12 luni, sunt orientați în special către electronice (38%), electrocasnice (32%) și autovehicule sau motociclete (29%), categorii cu valori de achiziție semnificativ mai mari decât cele predominante în prezent.
Studiul Reveal Marketing Research a fost realizat online în perioada 2-7 iunie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.003 persoane cu vârsta de peste 18 ani, utilizatori de internet din mediul urban și rural. Marja maximă de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





