Eurostat: România a atins 86% din media UE la consumul individual, dar rămâne cu 22% sub media europeană la PIB-ul pe locuitor

România s-a situat anul trecut sub media UE atât la consumul individual efectiv, cât și la PIB-ul pe locuitor, potrivit Eurostat. Analiza ne arată cum nivelul de trai și puterea de cumpărare continuă să varieze semnificativ între țările membre.

România a atins 86% din media UE la consumul individual, dar rămâne cu 22% sub media europeană la PIB-ul pe locuitor

România a înregistrat anul trecut un consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor echivalent cu 86% din media UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Acest indicator, care măsoară nivelul bunăstării gospodăriilor şi reflectă bunurile şi serviciile efectiv consumate de populaţie, plasează România cu 14% sub media europeană. Niveluri similare au fost consemnate în Portugalia şi Slovenia, în timp ce valori mai reduse s-au înregistrat în Cehia, Grecia, Croaţia, Bulgaria, Slovacia, Estonia, precum şi în Ungaria şi Letonia, statele aflate la coada clasamentului.

La nivelul UE, doar opt state membre au avut un consum individual efectiv pe cap de locuitor peste media europeană. Cele mai ridicate valori au fost raportate de Luxemburg, unde consumul a depăşit cu 45% media UE, urmat de Germania, cu 20% peste medie, şi Ţările de Jos, cu 19% peste media europeană.

În ceea ce priveşte produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în standardul puterii de cumpărare (PPS), diferenţele dintre statele membre rămân semnificative. România a avut un PIB pe cap de locuitor cu 22% sub media UE, la acelaşi nivel cu Croaţia. Valori mai scăzute au fost înregistrate doar în Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia şi Bulgaria.

La polul opus, cele mai ridicate niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor au fost consemnate în Luxemburg, cu 139% peste media UE, şi în Irlanda, cu 138% peste medie, urmate de Ţările de Jos, unde indicatorul s-a situat cu 33% peste media europeană. În total, zece state membre au înregistrat un PIB pe cap de locuitor superior mediei UE.

Românii cumpără tot mai mult de la second-hand

Piața produselor second-hand nu mai poate fi considerată o nișă în România. Potrivit celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, 62% dintre românii din mediul urban au cumpărat cel puțin un produs second-hand în ultimele 12 luni, iar alți 20% spun că nu au făcut astfel de achiziții în ultimul an, dar intenționează să cumpere în următoarele 12 luni. Deși economisirea banilor rămâne principalul motiv de achiziție, datele arată că produsele second-hand sunt tot mai des percepute ca o alegere de consum conștientă, asociată sustenabilității, interesului pentru obiecte unice sau dorinței de a face cumpărături mai inteligente.

Studiul evidențiază faptul că tinerii sunt principalul motor al acestei piețe. În rândul persoanelor cu vârste între 18 și 24 de ani, rata de adopție a cumpărăturilor second-hand ajunge la 84%, semn că pentru Generația Z acest comportament este unul firesc și nu o simplă tendință de moment. De asemenea, femeile sunt mai active decât bărbații pe această piață, 70% dintre ele declarând că au cumpărat produse second-hand în ultimul an, comparativ cu 54% dintre bărbați.

Deși interesul pentru astfel de achiziții scade odată cu înaintarea în vârstă, nivelul de adopție rămâne ridicat în toate categoriile, inclusiv în segmentul 45-55 de ani, unde peste jumătate dintre respondenți au făcut cel puțin o astfel de cumpărătură în ultimele 12 luni. Cea mai mare rată de adopție este întâlnită în rândul persoanelor cu venituri medii, între 5.001 și 8.000 de lei pe lună, ceea ce sugerează că second-handul este perceput tot mai mult ca o alegere rațională și nu doar ca o soluție impusă de constrângerile financiare.

În ceea ce privește frecvența cumpărăturilor, patru din zece cumpărători de produse second-hand fac astfel de achiziții cel puțin o dată pe lună. În plus, stigma socială asociată în trecut acestui tip de consum pare să fi dispărut aproape complet, trei din zece cumpărători declarând că recomandă în mod activ achizițiile second-hand celor din jur.

Cele mai populare produse cumpărate la mâna a doua sunt hainele și accesoriile pentru adulți, menționate de 71% dintre cumpărători. Acestea sunt urmate de încălțăminte, cărți, jocuri și jucării, dar și de electronice și telefoane. Creșterea interesului pentru categoria electronicelor, care include produse cu valoare mai mare, indică o maturizare a pieței second-hand și extinderea acesteia dincolo de segmentul tradițional al articolelor vestimentare.

Magazinele fizice rămân principalul canal de achiziție, fiind preferate de 61% dintre cumpărătorii activi. Totuși, platformele online câștigă teren și sunt utilizate de 42% dintre respondenți, în timp ce piețele și talciocurile continuă să atragă 27% dintre cumpărători, demonstrând că formatele tradiționale își păstrează relevanța.

Economisirea banilor este în continuare principalul motiv pentru care românii aleg produsele second-hand, fiind menționată de 64% dintre cumpărătorii activi. Totodată, profilul motivațional devine tot mai diversificat: 18% dintre respondenți aleg această variantă din considerente legate de sustenabilitate și reducerea risipei, iar 17% sunt atrași de posibilitatea de a găsi obiecte rare, vintage sau de colecție.

În ceea ce privește barierele care limitează dezvoltarea pieței, 44% dintre cumpărătorii activi spun că ar achiziționa mai multe produse second-hand dacă prețurile ar fi și mai mici. Alte obstacole importante sunt lipsa verificării stării produselor de către platformele de vânzare și absența unor politici clare de garanție și retur. Aceste rezultate arată că, pe măsură ce piața second-hand se dezvoltă, încrederea și transparența devin factori esențiali pentru creșterea în special a segmentului online.