România, singura țară din UE sub acest prag. Datele Eurostat despre anii petrecuți la muncă
SURSA FOTO: Dreamstime/Loc de muncă
Durata estimată a vieţii profesionale în Uniunea Europeană a ajuns la 37,5 ani în 2025, potrivit unui raport publicat joi de Eurostat. România se află pe ultimul loc între statele membre, cu o durată medie preconizată a vieţii profesionale de doar 32,7 ani.
Câți ani lucrează, în medie, un european? România are cea mai mică estimare
Datele arată diferenţe importante între ţările Uniunii Europene. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Ţările de Jos, Suedia, Danemarca şi Estonia, unde durata estimată a vieţii profesionale depăşeşte 41 de ani. La nivelul întregii Uniuni Europene, bărbaţii au o durată medie a vieţii profesionale de 39,5 ani, în timp ce femeile ajung la 35,4 ani.
Potrivit Eurostat, indicatorul a avut o evoluţie ascendentă în ultimul deceniu. În 2016, durata estimată a vieţii profesionale în UE era de 35,2 ani, iar în 2019 ajunsese la 35,9 ani. În 2020, pe fondul crizei sanitare provocate de COVID-19, valoarea a scăzut la 35,6 ani, înainte de a reveni pe o traiectorie de creştere.
Diferenţe majore între statele membre UE
În şapte ţări din Uniunea Europeană, durata medie preconizată a vieţii profesionale a depăşit pragul de 40 de ani în 2025. Cele mai mari valori au fost raportate în Ţările de Jos, cu 44,0 ani, urmate de Suedia, cu 43,4 ani, Danemarca, cu 42,6 ani, Estonia, cu 41,5 ani, Irlanda, cu 40,7 ani, Germania, cu 40,2 ani şi Finlanda, cu 40,1 ani.
La polul opus, România a înregistrat cea mai scurtă durată estimată a vieţii profesionale din UE, cu 32,7 ani. Valori reduse au fost raportate şi în Italia, cu 33,0 ani, Bulgaria, cu 34,6 ani, Croaţia, cu 35,1 ani şi Grecia, cu 35,3 ani.
Diferenţele dintre state reflectă variaţii ale perioadelor în care populaţia este estimată să participe pe piaţa muncii. În cazul României, durata totală a vieţii profesionale rămâne sub media europeană, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Bărbaţii au o perioadă de activitate profesională mai lungă
În 2025, bărbaţii din Uniunea Europeană sunt estimaţi să lucreze în medie 39,5 ani. Cele mai mari durate sunt înregistrate în Ţările de Jos, cu 45,9 ani, Suedia şi Danemarca, ambele cu 44,5 ani, precum şi Irlanda, cu 43,4 ani.

Cele mai mici valori pentru bărbaţi apar în Bulgaria, cu 35,9 ani, România, cu 36,0 ani şi Croaţia, cu 36,3 ani. Pentru femei, durata medie estimată a vieţii profesionale la nivel european este de 35,4 ani. Suedia ocupă primul loc, cu 42,3 ani, urmată de Ţările de Jos, cu 41,9 ani, şi Estonia, cu 41,8 ani.
Cele mai scurte perioade profesionale estimate pentru femei sunt în Italia, cu 28,4 ani, România, cu 29,1 ani şi Grecia, cu 31,8 ani.
Evoluţia din ultimii ani diferă de la o ţară la alta
Între 2016 şi 2025, durata preconizată a vieţii profesionale a crescut în toate statele Uniunii Europene. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Malta, cu 4,9 ani, Ungaria şi Irlanda, ambele cu 4,2 ani, precum şi în Ţările de Jos, cu 4,1 ani. Malta şi Ungaria, care în 2016 aveau valori sub media europeană, au înregistrat creşteri suficiente pentru a depăşi media UE în 2025, potrivit datelor Eurostat.
Specialiştii europeni indică faptul că, în cazul Maltei, creşterea semnificativă a duratei vieţii profesionale a fost determinată în principal de evoluţia acestui indicator în rândul femeilor. Creşterea pentru femei a fost de 7,8 ani, cea mai mare înregistrată într-un stat membru al Uniunii Europene.
În schimb, România, Spania, Italia, Germania şi Austria au avut o evoluţie relativ stabilă, cu creşteri ale duratei estimate a vieţii profesionale de cel mult doi ani. O tendinţă observată în majoritatea statelor UE este creşterea mai accentuată a duratei vieţii profesionale în rândul femeilor comparativ cu bărbaţii. Excepţiile menţionate de Eurostat sunt Danemarca, România, Suedia şi Grecia.
În Malta, Estonia şi Ungaria, diferenţa de creştere între femei şi bărbaţi a fost mai pronunţată în favoarea femeilor. În Slovenia, Cipru, Bulgaria şi Belgia, evoluţiile pentru cele două categorii au fost aproximativ similare.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.