România este ultima în UE la pensionari care continuă să muncească. Peste 54% dintre cei activi spun că au nevoie de bani

Pensionarii din România înregistrează cea mai redusă rată de continuare a activității profesionale după pensionare din Uniunea Europeană, arată cele mai recente date Eurostat.  În 2023, doar 1,7% dintre românii care au ieșit la pensie au rămas în câmpul muncii în primele șase luni după pensionare. Cu toate acestea, peste jumătate dintre cei care continuă să lucreze afirmă că principalul motiv este necesitatea financiară. Datele evidențiază diferențe majore între statele europene atât în ceea ce privește numărul pensionarilor activi, cât și motivele pentru care aceștia aleg sau sunt nevoiți să rămână pe piața muncii.

Pensionarii din România au cea mai mică rată de continuare a activității după pensionare din Uniunea Europeană

Pensionarii din România sunt cei mai puțin prezenți pe piața muncii după ieșirea la pensie dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Potrivit datelor Eurostat, analizate de Euronews, doar 1,7% dintre românii care au beneficiat pentru prima dată de pensia pentru limită de vârstă au continuat să lucreze în primele șase luni după pensionare. La nivelul Uniunii Europene, media este de 12,9%.

Alături de România, procente reduse se înregistrează și în Grecia (4,2%), Spania (4,5%) și Croația (5%), ceea ce plasează aceste state la coada clasamentului european privind menținerea activității profesionale după pensionare.

La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 13% dintre pensionari aleg să continue să muncească. Specialiștii arată că explicațiile depășesc componenta financiară și includ schimbarea mentalității privind pensionarea, evoluțiile demografice și deficitul persistent de forță de muncă din numeroase sectoare economice.

Datele Eurostat arată și că veniturile din pensii rămân semnificativ mai mici decât salariile obținute înainte de retragerea din activitate. În medie, o persoană care câștiga 100 de euro între 50 și 59 de ani încasa, în 2023, aproximativ 58 de euro sub formă de pensie între 65 și 74 de ani. În acest context, aproape unul din șase pensionari din Uniunea Europeană este expus riscului de sărăcie.

Diferențele dintre state sunt considerabile. Dacă România înregistrează cea mai redusă pondere a pensionarilor care continuă să lucreze, Estonia conduce clasamentul european, cu 54,9%. Aceasta este urmată de Letonia (44,2%), Lituania (43,7%) și Suedia (41,7%). În grupul statelor cu procente ridicate se regăsesc și Norvegia (37,7%), Finlanda (28,5%) și Cipru (29,7%).

Contextul acestor evoluții diferă de la o țară la alta. Referindu-se la cazul Greciei, profesorul Platon Tinios, de la Universitatea din Pireu, explică modul în care modificările legislative au influențat participarea pensionarilor pe piața muncii.

„Grecia avea în trecut o poziție foarte strictă față de pensionarii care continuau să lucreze. Aceasta s-a relaxat pe fondul crizei, al reducerilor de pensii și al reformei sistemului de pensii”, a spus pentru sursa citată profesorul Platon Tinios, de la Universitatea din Pireu.

Acesta a precizat că o modificare importantă a politicilor publice, introdusă în 2022, a determinat o creștere semnificativă a numărului pensionarilor înregistrați care muncesc. Totuși, această evoluție nu este reflectată în statisticile analizate, deoarece schimbările au avut loc după a doua jumătate a anului 2023.

Nevoia financiară rămâne principalul motiv pentru mulți pensionari care aleg să muncească

Motivele pentru care pensionarii continuă să lucreze diferă de la un stat la altul. La nivel european, cel mai frecvent răspuns este dorința de a rămâne activi și satisfacția oferită de muncă, invocată de 36,3% dintre respondenți. Pe locul al doilea se află necesitatea financiară, indicată de 28,6% dintre cei care au rămas în activitate.

Există însă state în care presiunea financiară reprezintă principalul factor. Ponderea celor care afirmă că lucrează din cauza veniturilor insuficiente variază de la 9,4% în Suedia până la 68,5% în Cipru.

Explicând această situație, dr. Olga Rajevska, de la Universitatea Riga Stradins, atrage atenția că astfel de răspunsuri reflectă limitele sistemelor publice de pensii.

„Desigur, oriunde oamenii spun că lucrează din necesitate financiară, înseamnă că consideră veniturile din pensie insuficiente. O proporție ridicată a acestor răspunsuri sugerează că sistemul de pensii din țările respective este insuficient și nu poate asigura venituri potrivite”, a spus dr. Olga Rajevska, de la Universitatea Riga Stradins.

În România, 54,3% dintre pensionarii care continuă să lucreze declară că fac acest lucru din motive financiare, procent apropiat de cel înregistrat în Bulgaria, unde ponderea este de 53,6%. Valorile rămân ridicate și în Croația (48,2%), Letonia (47,9%), Portugalia (39%), Ungaria (38,1%), Franța (37,7%) și Germania (35,8%).

În rândul celor mai mari economii din Uniunea Europeană, Spania înregistrează cea mai redusă pondere a pensionarilor care lucrează din necesitate financiară, cu 19,6%, în timp ce Italia se situează ușor peste media europeană, cu 29,7%.

La polul opus se află statele nordice și câteva economii vest-europene, unde presiunea financiară este semnificativ mai redusă. Norvegia înregistrează o pondere de 9,8%, foarte apropiată de Suedia, cu 9,4%, iar în Cehia și Luxemburg mai puțin de 15% dintre pensionarii care continuă să lucreze afirmă că sunt motivați de lipsa resurselor financiare.