Noile reguli pentru românii din Germania. Cum s-au schimbat ajutoarele sociale și cine riscă să piardă bani

Germania a schimbat de la 1 iulie 2026 sistemul de sprijin financiar pentru persoanele apte de muncă ale căror venituri nu sunt suficiente pentru a-și asigura traiul. Bürgergeld, prestația socială de bază acordată până acum persoanelor eligibile și gospodăriilor acestora, este înlocuit de Grundsicherungsgeld, noua prestație financiară din cadrul sistemului german de protecție de bază. Noul sistem aduce reguli mai stricte privind găsirea unui loc de muncă, sancțiunile, economiile beneficiarilor și costurile locuinței.

Modificările îi pot afecta și pe românii care locuiesc în Germania și beneficiază de acest sprijin. Noile reguli sunt importante inclusiv pentru unele persoane care muncesc, dar ale căror venituri nu sunt suficiente pentru acoperirea necesarului gospodăriei.

Bürgergeld a fost înlocuit de la 1 iulie 2026

Una dintre cele mai vizibile schimbări este dispariția denumirii Bürgergeld. În locul acesteia, Germania introduce Grundsicherungsgeld, în cadrul sistemului de protecție de bază pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Reforma nu reprezintă însă doar o schimbare de nume.

Noul sistem pune un accent mai mare pe responsabilitatea beneficiarului și pe integrarea cât mai rapidă pe piața muncii. În același timp, regulile privind sancțiunile, averea și costurile locuinței devin mai stricte.

Cetățenii români care beneficiază de acest sistem trebuie să respecte aceleași obligații aplicabile celorlalți beneficiari. Cetățenia română nu oferă o excepție de la noile reguli.

Și românii care lucrează pot primi acest sprijin

Grundsicherungsgeld nu este destinat exclusiv persoanelor care nu au deloc un loc de muncă. Sprijinul poate fi acordat și unei persoane care lucrează, dar venitul obținut nu este suficient pentru acoperirea necesarului de trai stabilit potrivit regulilor sistemului german.

O astfel de situație poate apărea, de exemplu, într-o gospodărie în care există un singur salariu, mai mulți membri ai familiei și costuri ridicate pentru locuință.

În aceste cazuri, venitul obținut din muncă poate fi completat prin sprijinul acordat de Jobcenter, instituția germană care gestionează ajutorul social și integrarea beneficiarilor pe piața muncii, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile legale.

Prin urmare, reforma poate fi relevantă nu doar pentru românii fără serviciu, ci și pentru cei care muncesc în Germania și primesc în același timp sprijin pentru completarea veniturilor.

Românii sunt cetățeni UE, dar accesul la ajutor nu este automat

Cetățenii români beneficiază de dreptul la liberă circulație în Germania în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene. Acest lucru nu înseamnă însă că simpla mutare în Germania oferă automat dreptul la Grundsicherungsgeld.

În cazul cetățenilor străini există reguli privind dreptul de ședere și accesul la sistemul de protecție socială. Situația unei persoane care a lucrat deja în Germania poate fi diferită de cea a unei persoane care tocmai a ajuns în țară și se află exclusiv în căutarea unui loc de muncă.

Eligibilitatea trebuie astfel analizată în funcție de situația concretă a persoanei și de condițiile prevăzute de legislația germană.

Românii care primeau deja Bürgergeld nu trebuie să depună automat alt dosar

Intrarea în vigoare a reformei la 1 iulie nu înseamnă că beneficiarii existenți trebuie să înceapă procedura de la zero.

Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania precizează că persoanele care primeau deja Bürgergeld nu trebuie să depună o nouă cerere doar pentru că prestația și-a schimbat denumirea.

Deciziile deja emise rămân valabile, iar plățile pot continua fără întrerupere. Același lucru este valabil și pentru măsurile de formare profesională deja începute.

Când expiră însă perioada pentru care prestația a fost aprobată, beneficiarul trebuie să solicite continuarea acesteia, iar situația sa va fi analizată potrivit regulilor aplicabile.

Găsirea unui loc de muncă primește din nou prioritate

Una dintre principalele direcții ale reformei este revenirea la principiul potrivit căruia găsirea unui loc de muncă trebuie să aibă prioritate atunci când acest lucru este posibil.

Dacă Jobcenter identifică un loc de muncă disponibil și considerat rezonabil pentru beneficiar, persoana trebuie, în principiu, să îl accepte.

Formarea profesională și recalificarea nu dispar. Acestea pot fi susținute în continuare dacă Jobcenter consideră că reprezintă o soluție potrivită pentru integrarea durabilă pe piața muncii.

Pentru un român care primește Grundsicherungsgeld, acest lucru înseamnă că obligația de a coopera cu Jobcenter și de a participa activ la găsirea unui loc de muncă devine foarte importantă.

Refuzul unui loc de muncă poate duce la reducerea ajutorului

Noile reguli înăspresc și sistemul sancțiunilor. În cazul încălcării obligațiilor, Jobcenter poate reduce cu 30% prestația standard pentru o perioadă de trei luni.

Acest lucru poate deveni relevant, de exemplu, atunci când beneficiarul refuză fără un motiv justificat un loc de muncă pe care Jobcenter îl consideră rezonabil.

Sistemul anterior al reducerilor progresive este înlocuit astfel cu sancțiuni mai ferme.

Regula se aplică beneficiarilor indiferent de cetățenie. Un român care primește Grundsicherungsgeld are aceleași obligații privind cooperarea cu Jobcenter.

Absențele de la întâlnirile Jobcenter pot avea consecințe serioase

Beneficiarii trebuie să acorde atenție și convocărilor primite de la Jobcenter.

Începând cu al doilea termen ratat fără un motiv justificat, prestația standard poate fi redusă cu 30% pentru o lună.

Consecințele devin și mai serioase în cazul absențelor repetate.

Dacă beneficiarul lipsește fără justificare de la trei întâlniri consecutive, dreptul la prestație poate fi eliminat complet, în condițiile prevăzute de noul sistem.

Reforma prevede însă și mecanisme de protecție pentru situațiile speciale, inclusiv pentru persoanele care se confruntă cu anumite probleme de sănătate și pentru evitarea unor consecințe nedrepte asupra copiilor din gospodărie.

Economiile beneficiarilor sunt verificate mai strict

O altă schimbare importantă privește averea persoanelor care solicită sprijin.

Reforma elimină vechea perioadă de protecție pentru avere. În principiu, înainte ca statul să acorde Grundsicherungsgeld, sunt analizate veniturile și bunurile deținute de beneficiar.

Noua legislație stabilește praguri ale averii protejate în funcție de vârstă.

Pentru persoanele de până la 30 de ani, pragul este de 5.000 de euro. Între 31 și 40 de ani acesta ajunge la 10.000 de euro, între 41 și 50 de ani la 12.500 de euro, iar de la 51 de ani pragul este de 20.000 de euro.

Acest lucru poate fi important pentru românii care au economisit bani în perioada în care au lucrat în Germania și ulterior ajung să solicite sprijin de la Jobcenter.

Nu toate bunurile sunt însă tratate în același mod. Anumite bunuri casnice, un autoturism considerat rezonabil, unele economii destinate pensiei și, în anumite condiții, locuința proprie beneficiază în continuare de protecție.

Chiria plătită prin Jobcenter intră sub reguli mai stricte

Costurile locuinței reprezintă o componentă importantă a sistemului german de sprijin social.

Jobcenter poate acoperi costurile considerate rezonabile pentru locuință și încălzire, însă reforma introduce limite mai stricte.

În primul an de acordare a prestației continuă să existe o perioadă de protecție pentru costurile locuinței. Acestea nu mai sunt însă acceptate fără o limită.

De la 1 iulie 2026, costurile pot fi recunoscute în această perioadă până la maximum 1,5 ori limita locală considerată rezonabilă.

Există și excepții pentru anumite situații dificile.

După expirarea perioadei de protecție, dacă locuința este considerată prea scumpă, Jobcenter poate solicita beneficiarului să reducă respectivele costuri.

În mod normal, persoana poate avea la dispoziție până la șase luni pentru a face acest lucru.

Pentru românii care locuiesc în orașe germane unde chiriile sunt ridicate, această regulă poate avea un impact important.

Autoritățile pot limita și chiria acceptată pe metrul pătrat

Reforma introduce și posibilitatea stabilirii unor limite privind chiria pe metrul pătrat.

Măsura urmărește să împiedice situațiile în care locuințe foarte mici sunt închiriate beneficiarilor de ajutoare sociale la prețuri disproporționat de mari, iar costurile sunt apoi suportate de Jobcenter.

Autoritățile locale pot stabili astfel anumite limite care trebuie respectate atunci când sunt calculate costurile locuinței recunoscute prin sistemul social.

Și familiile de români pot fi afectate de noile reguli

În cazul familiilor, Jobcenter nu analizează întotdeauna doar situația persoanei care depune cererea.

Sistemul german utilizează conceptul de „Bedarfsgemeinschaft”, care se referă, în esență, la persoanele din gospodărie ale căror venituri și nevoi sunt analizate împreună pentru stabilirea dreptului la sprijin.

Astfel, venitul soțului sau al partenerului poate influența valoarea prestației acordate gospodăriei.

Reforma aduce modificări și pentru părinții cu copii mici. Aceștia pot fi implicați mai devreme în activitățile de consiliere și integrare pe piața muncii, după ce copilul împlinește 14 luni, dacă există posibilități corespunzătoare pentru îngrijirea acestuia.

În aceste condiții, participarea la cursuri de limbă, măsuri de integrare sau acceptarea unui loc de muncă poate deveni rezonabilă potrivit regulilor aplicabile.

Arbeitslosengeld și Grundsicherungsgeld sunt două lucruri diferite

Pentru românii care muncesc în Germania este foarte importantă diferența dintre Grundsicherungsgeld și Arbeitslosengeld.

Arbeitslosengeld este o prestație legată de sistemul asigurărilor pentru șomaj. O persoană care a lucrat și a plătit contribuțiile necesare poate dobândi dreptul la această indemnizație dacă îndeplinește condițiile legale.

Grundsicherungsgeld are o altă logică. Este un sprijin bazat pe necesitatea economică și presupune verificarea veniturilor, a gospodăriei și, în anumite limite, a averii beneficiarului.

Cetățenilor români, ca cetățeni ai Uniunii Europene, li se aplică aceleași condiții ca cetățenilor germani în privința prestației contributive de șomaj, dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege.

Prin urmare, înăsprirea regulilor pentru Grundsicherungsgeld nu înseamnă că un român care își pierde locul de muncă în Germania pierde automat și drepturile dobândite prin contribuțiile plătite în sistemul asigurărilor pentru șomaj.