Mai mult de jumătate dintre români nu își permit o vacanță de o săptămână. România ocupă primul loc în Europa la acest indicator în 2025

Mai mulți europeni își permit în prezent o vacanță de o săptămână, însă tendința nu este uniformă în toate țările continentului. În cinci state, ponderea persoanelor care nu își permit o săptămână de concediu departe de casă a crescut în ultimul deceniu, iar printre acestea se numără Germania, Austria și trei state nordice.

Mai mult de jumătate dintre români nu își permit o vacanță de o săptămână

Vara este sezonul concediilor în Europa, însă milioane de oameni continuă să nu își permită o săptămână de vacanță anuală în afara locuinței. La nivelul Uniunii Europene, situația s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii zece ani, conform Euronews.

În 2025, 27,5% dintre cetățenii UE cu vârsta de cel puțin 16 ani nu își permiteau o vacanță de o săptămână pe an în afara casei. În 2015, această pondere era de 35,2%, ceea ce înseamnă o scădere de 7,7 puncte procentuale și o îmbunătățire importantă a accesibilității concediilor.

Totuși, în cinci țări procentul persoanelor care nu își permit o vacanță a crescut față de acum un deceniu. Este vorba despre Norvegia, Suedia, Finlanda, Germania și Austria. Cele trei state nordice au înregistrat cele mai mari creșteri, deși continuă să se numere printre țările cu cele mai reduse niveluri de privare de vacanță din Europa.

Germania și Austria se abat, de asemenea, de la tendința generală, aproximativ o persoană din cinci neputând să își permită o săptămână de concediu în 2025. În Germania, ponderea a crescut cu 1,2 puncte procentuale în ultimii zece ani, iar în Austria cu 0,3 puncte.

Diferențele dintre statele europene sunt foarte mari

În 2025, ponderea persoanelor care nu își permit o vacanță de o săptămână variază de la 9% în Elveția și Norvegia până la 61% în România.

România se află astfel pe primul loc în Europa în privința privării de vacanță. Peste jumătate din populație nu își poate permite un concediu de o săptămână nici în Muntenegru, unde procentul este de 58%, în Albania, cu 53%, și în Turcia, cu 51%. Macedonia de Nord înregistrează un nivel de 48%, iar Grecia 47%.

Ponderea depășește o treime și în Bulgaria și Ungaria, ambele cu 39%, Serbia cu 36% și Italia cu 36%.

Sub media Uniunii Europene se situează Portugalia și Croația, fiecare cu 33%, Spania cu 32%, Lituania cu 31%, Slovacia și Letonia cu câte 29%, precum și Cipru și Malta, fiecare cu 28%.

La polul opus, nivelul este de 15% sau mai puțin în Luxemburg, Suedia, Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Slovenia, pe lângă Elveția și Norvegia, unde este de 9%.

În Germania, 21% dintre persoane nu își permit o vacanță de o săptămână, iar în Franța procentul este de 23%.

Europa de Sud și Europa de Sud-Est înregistrează cele mai ridicate niveluri de privare de vacanță

Datele arată că Europa de Sud și Europa de Sud-Est înregistrează cele mai ridicate niveluri de privare de vacanță, inclusiv în statele candidate la aderarea la UE. Europa de Nord, în special țările nordice, și Europa Occidentală au cele mai reduse niveluri, iar Europa Centrală și de Est se situează între aceste două extreme, cu diferențe importante între state.

Specialiștii explică situația în primul rând prin nivelul veniturilor. Profesorul C. Michael Hall de la Canterbury University arată că venitul disponibil este esențial, deoarece acesta determină capacitatea oamenilor de a cheltui bani pentru concedii. Potrivit acestuia, diferențele privind posibilitatea de a merge în vacanță și nivelul cheltuielilor reflectă disparitățile economice mai largi din interiorul Uniunii Europene.

„Diferențele în ceea ce privește plecarea în vacanță și cheltuielile pentru concedii reflectă o parte dintre diferențele economice mai largi din interiorul UE”, a explicat Michael Hall.

Profesorul Lynn Minnaert de la Metropolitan State University of Denver consideră că diferențele dintre țări sunt în general legate de puterea economiei fiecărui stat. Țările cu cele mai ridicate niveluri de privare de vacanță au, de regulă, un produs intern brut mai redus decât cele în care puțini oameni se confruntă cu această problemă.

Analiza compară ponderea persoanelor care nu își permit o vacanță cu nivelul câștigurilor nete anuale ale unei persoane singure, fără copii, care câștigă salariul mediu, iar rezultatele susțin această legătură dintre venituri și accesul la concedii.

În urmă cu 15 ani, aproape două persoane din cinci din Uniunea Europeană, respectiv 38,8% din populație, nu își permiteau o vacanță de o săptămână. Situația s-a deteriorat temporar până în 2012, când indicatorul a atins 40,5%, după care a început să scadă, ajungând la 28% în 2019. Din acel moment, nivelul a rămas relativ stabil, în jurul valorii de 27-28%.

Comparând anii 2015 și 2025, 25 dintre cele 30 de țări analizate au înregistrat o scădere a ponderii persoanelor care nu își permit o vacanță, iar cinci au înregistrat o creștere. Cele mai mari majorări au fost în Norvegia, cu 3,8 puncte procentuale, Suedia, cu 3,2 puncte, și Finlanda, cu 1,5 puncte.

Aceste state porneau însă de la niveluri foarte reduse în 2015. În Norvegia, doar 5,3% dintre persoane nu își permiteau atunci o vacanță, iar în Suedia procentul era de 9,2%. În 2025, valorile au ajuns la 9,1% în Norvegia și 12,4% în Suedia.

În Germania și Austria, unde aproximativ o persoană din cinci nu își permite o vacanță, acest indicator a crescut cu 1,2 puncte, respectiv 0,3 puncte procentuale.

În schimb, cele mai mari îmbunătățiri au fost înregistrate în Croația și Serbia, unde ponderea persoanelor care nu își permit o săptămână de concediu a scăzut cu 33, respectiv 32 de puncte procentuale. În Cipru scăderea a fost de 26 de puncte, în Irlanda de 22 de puncte, iar în Bulgaria și Turcia de câte 21 de puncte. Polonia, Portugalia, Slovacia, Malta și Ungaria au înregistrat, de asemenea, reduceri importante, de peste 15 puncte procentuale.