Doar 3 din 10 copii cu dizabilități sunt integrați în școlile de masă. Raport CE: România are una dintre cele mai slabe rate de incluziune din UE

România continuă să se confrunte cu probleme majore în integrarea copiilor cu dizabilități în sistemul de educație și pe piața muncii. Un raport al Comisiei Europene arată că doar 31% dintre copiii cu dizabilități învață în școli de masă, iar aproape doi din trei tineri cu dizabilități abandonează timpuriu educația.

Doar 31% dintre copiii cu dizabilități sunt integrați în învățământul de masă

Raportul de țară al Comisiei Europene evidențiază o serie de probleme structurale care afectează incluziunea socială și educațională în România. Una dintre cele mai grave situații este cea a copiilor cu dizabilități.

Potrivit documentului, doar 31% dintre copiii cu dizabilități sunt înscriși în școli de masă. Cu alte cuvinte, aproape șapte din zece copii nu sunt integrați în sistemul obișnuit de învățământ.

Comisia Europeană atrage atenția că această situație contribuie la accentuarea marginalizării și a dezavantajelor educaționale. Raportul menționează că segregarea școlară rămâne o problemă critică, atât în cazul copiilor cu dizabilități, cât și al elevilor romi.

Documentul subliniază că disparitățile socio-economice, nivelul de educație al părinților, segregarea școlară a romilor și incluziunea limitată a copiilor cu dizabilități contribuie la amplificarea inechităților din sistemul educațional.

Datele arată și că echitatea în educație se situează printre cele mai reduse din Uniunea Europeană. Doar 3,7% dintre elevii dezavantajați obțin rezultate bune la competențele de bază, comparativ cu media europeană de 16,3%. În același timp, procentul ajunge la 38,7% în cazul elevilor proveniți din medii avantajate.

Aproape doi din trei tineri cu dizabilități abandonează școala

Raportul evidențiază și problema abandonului școlar timpuriu, care rămâne una dintre cele mai mari provocări ale sistemului educațional românesc.

În 2025, rata abandonului școlar timpuriu în România a fost de 15,5%, în condițiile în care media Uniunii Europene a ajuns la 9,1%.

Situația este însă mult mai gravă în cazul persoanelor cu dizabilități. Potrivit Comisiei Europene, în 2024, părăsirea timpurie a școlii a afectat 61,6% dintre tinerii cu dizabilități, în timp ce media europeană a fost de 24,6%.

Practic, aproape doi din trei tineri cu dizabilități din România părăsesc sistemul educațional înainte de finalizarea studiilor.

Comisia Europeană avertizează că abandonul școlar ridicat și numărul mare de copii care rămân în afara sistemului de educație limitează accesul la studii ulterioare și la piața muncii, contribuind la perpetuarea sărăciei.

Fenomenul este mai pronunțat în mediul rural, unde rata abandonului școlar ajunge la 23,7%, comparativ cu doar 4,6% în marile orașe. În orașele mici și suburbii, indicatorul este de 16,3%.

Profesorii nu sunt suficient pregătiți pentru lucrul cu elevii cu CES

Raportul atrage atenția și asupra lipsei personalului pregătit pentru lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale.

Comisia Europeană notează că puțini profesori sunt pregătiți să lucreze cu copii cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale.

În același timp, datele prezentate arată că satisfacția profesorilor față de propria formare pedagogică a scăzut de la 87% în 2018 la 69%.

De asemenea, doar 23,6% dintre profesorii debutanți aveau un mentor desemnat în 2024, iar numai 59,8% dintre cadrele didactice consideră că programele recente de formare continuă au avut un impact real asupra activității lor.

Problemele sunt confirmate și de studiul internațional TALIS 2024, care arată că profesorii din România consideră că una dintre cele mai importante nevoi profesionale este pregătirea pentru lucrul cu elevii cu CES.

În paralel, edupedu.ro a semnalat că în școli și grădinițe există aproape 100.000 de copii cu cerințe educaționale speciale, numărul acestora fiind dublu față de cel înregistrat în urmă cu trei ani, în timp ce numărul profesorilor de sprijin este în scădere.

Problemele din educație se reflectă și pe piața muncii

Consecințele acestor dificultăți sunt vizibile ulterior pe piața muncii.

Comisia Europeană arată că decalajul de ocupare dintre persoanele cu și fără dizabilități a ajuns în România la 45,4 puncte procentuale, cu peste 21 de puncte procentuale peste media Uniunii Europene.

În plus, participarea persoanelor cu dizabilități cu vârste între 55 și 64 de ani pe piața muncii este una dintre cele mai reduse din UE. În 2024, doar 24,3% dintre acestea aveau un loc de muncă, comparativ cu media europeană de 55,1%.

Raportul mai evidențiază că România are unele dintre cele mai mici cheltuieli pentru protecție socială din Uniunea Europeană. În 2023, acestea au reprezentat 13,6% din PIB, față de media europeană de 19,6%.

Totodată, impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei a fost de doar 21,7%, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană, unde media este de 33,2%.

În acest context, una dintre recomandările formulate de Comisia Europeană pentru România vizează extinderea serviciilor sociale, educaționale, medicale și de ocupare a forței de muncă, în special pentru grupurile vulnerabile și persoanele cu dizabilități.