BNR trage un semnal de alarmă privind IMM Invest. Un credit din zece garantat de stat a devenit neperformant

Programele IMM Invest și IMM Invest Plus au susținut finanțări garantate de stat în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de euro. Totuși, Banca Națională a României atrage atenția că aceste credite înregistrează o rată a neperformanței semnificativ mai mare decât cea observată în restul finanțărilor acordate companiilor.

BNR: Creditele garantate de stat au o rată a neperformanței de aproape 10%

Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, a declarat la conferința ZF Bankers că rata creditelor neperformante aferente finanțărilor garantate de stat a ajuns la aproximativ 10%.

Potrivit acestuia, valoarea totală a creditelor acordate prin programele IMM Invest și IMM Invest Plus se ridică la aproximativ 20 de miliarde de euro, transmite economica.net.

„Rata creditelor neperformante garantate de stat prin programe guvernamentale a ajuns la 10% dintr-un total de 20 de miliarde de lei”, spune Florian Neagu.

Acesta a comparat situația cu cea a întregului sector corporativ, unde rata creditelor neperformante este de aproximativ 5%. La nivelul întregului sistem bancar, rata creditelor neperformante este de 2,69%.

Reprezentantul BNR a subliniat că experiența programelor de garantare arată necesitatea unei direcționări mai precise a viitoarelor intervenții ale statului.

Potrivit lui Neagu, dacă România dorește să sprijine investițiile prin astfel de mecanisme, finanțările ar trebui orientate mai bine către domeniile considerate strategice pentru economie.

Riscurile geopolitice și deficitele fiscale pun presiune pe economie

Florian Neagu a explicat că economia românească resimte atât efectele tensiunilor geopolitice internaționale, cât și impactul dezechilibrelor fiscale interne. El a arătat că problemele geopolitice afectează întreaga economie mondială, în timp ce deficitele fiscale se reflectă în timp în inflație.

Directorul BNR a precizat că ritmul de creștere al creditării a fost susținut și de evoluția nominală a economiei, influențată în mare măsură de inflație și de consum.

În același timp, indicele de risc geopolitic utilizat de BNR a revenit la nivelurile înregistrate în momentul izbucnirii războiului din Ucraina.

În acest context, autoritățile europene continuă să considere că riscurile sistemice rămân ridicate la nivelul Uniunii Europene.

„Plătim atât costul problemelor geopolitice, pe care îl suportă întreaga lume, cât şi costul deficitelor fiscale, care se reflectă mai devreme sau mai târziu în inflaţie. Ai avut un ritm nominal foarte bun de creştere a creditului, însă şi economia a crescut nominal, în mare parte pe fondul inflaţiei şi al stimulării consumului. Pe viitor mă aştept ca, uitându-ne la proiecţiile pe următorii trei ani, să vedem o uşoară îmbunătăţire a intermedierii financiare. Totuşi, decalajul faţă de restul Europei va rămâne”, a spus Florian Neagu.

Sectorul bancar rămâne solid, dar este mai mic decât în alte state europene

Potrivit lui Florian Neagu, sistemul bancar românesc continuă să afișeze indicatori solizi de stabilitate.

Rata de solvabilitate se menține peste media europeană, iar profitabilitatea înregistrată în ultimii ani a permis consolidarea capitalului băncilor. Reprezentantul BNR a amintit că reglementările instituției limitează distribuirea dividendelor la cel mult jumătate din profit, ceea ce contribuie la întărirea sistemului.

Totuși, România continuă să aibă unul dintre cele mai mici sectoare bancare din Uniunea Europeană în raport cu dimensiunea economiei.

Florian Neagu a arătat că următoarea țară clasată peste România la capitolul intermediere financiară are un sistem bancar de aproximativ două ori mai mare.

În plus, dimensiunea redusă a sectorului se reflectă și în mărimea instituțiilor de credit. Banca Transilvania este singura bancă românească ce reușește să intre în top 100 european, în timp ce instituții precum PKO din Polonia sau OTP din Ungaria au dimensiuni semnificativ mai mari.

Patru domenii strategice pentru viitoarele programe de finanțare

În urma analizelor realizate împreună cu Ministerul Finanțelor, a fost constituit un grup de lucru care urmărește identificarea sectoarelor prioritare pentru dezvoltarea economiei.

Potrivit lui Florian Neagu, cele patru domenii considerate strategice sunt securitatea energetică, securitatea alimentară, apărarea și finanțarea activităților cu valoare adăugată ridicată, inclusiv serviciile high-tech și medium high-tech.

Reprezentantul BNR consideră că viitoarele programe de sprijin ar trebui să fie mai bine țintite către aceste sectoare.

El a respins, totodată, percepția potrivit căreia băncile din România practică marje excesiv de mari. Conform datelor analizate de BNR, marjele de creditare practicate pe piața românească se situează în jumătatea inferioară a clasamentului european pentru principalele categorii de credite acordate populației și companiilor.

Florian Neagu a mai arătat că una dintre provocările economiei românești rămâne extinderea internațională redusă a companiilor autohtone. Dacă în prezent aproximativ 2% dintre firmele românești dezvoltă activități peste graniță, în state precum Ungaria și Cehia această pondere depășește 20%.

Potrivit oficialului BNR, creșterea numărului de companii românești care se dezvoltă în afara țării ar putea crea oportunități suplimentare și pentru băncile locale, care să le finanțeze expansiunea pe piețele externe.