ARB: Inflația ar putea să se tempereze până la sfârșitul anului, dacă România continuă consolidarea fiscală

Președintele executiv al CEC Bank și al Asociației Române a Băncilor, Bogdan Neacșu, crede că inflația ar putea scădea până la finalul anului dacă statul continuă măsurile de disciplină fiscală și reducere a deficitului, prin politici coerente aplicate constant, indiferent de schimbările politice.

Inflația ar putea să se tempereze până la sfârșitul anului, dacă România continuă consolidarea fiscală, afirmă Bogdan Neacșu

Bogdan Neacşu, preşedinte executiv al CEC Bank şi preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), crede că inflația ar putea să scadă până la finalul anului, dar numai dacă statul continuă măsurile de disciplină fiscală și de organizare mai bună a finanțelor publice, indiferent de schimbările politice. El a avertizat că renunțarea la acest drum ar fi o greșeală importantă.

Acesta a explicat că, dacă politicile de reducere a deficitului și de control asupra cheltuielilor publice vor fi menținute, atunci există șanse ca inflația să se tempereze. Totuși, nu este sigur cât de rapid va scădea spre finalul anului. În același timp, el se așteaptă ca economia să înceapă să își revină treptat, iar anul viitor ar putea aduce o creștere economică de cel puțin 1,5% din PIB.

Tot el a mai spus că băncile încearcă să susțină această direcție și să ajute statul, indiferent de conducerea politică, pentru că aceste măsuri sunt considerate necesare pe termen lung. În opinia lui, întoarcerea la politici mai slabe fiscal ar fi o eroare.

În ceea ce privește sistemul bancar, el a menționat că împrumuturile vor continua să crească, dar mai lent decât anul trecut. A spus că există semne de ușoară înrăutățire a calității creditelor, adică unele persoane sau firme ar putea întârzia mai des la plată.

El se așteaptă ca rata creditelor neperformante să crească puțin în a doua parte a anului, depășind probabil 3%, dar a precizat că acest lucru nu este grav. În același timp, băncile sunt suficient de stabile financiar (au o „solvabilitate” bună) ca să facă față acestor probleme și să continue să acorde credite într-un mod prudent.

„Trebuie observat ce se va întâmpla cu măsurile de consolidare fiscală. E foarte important ca această politică de reorganizare administrativă sau o mai bună disciplină a finanţelor publice, a execuţiei bugetare, să fi întărite. În momentul în care o să vedem astfel de lucruri şi vedem continuitate în această abordare, evident că ne aşteptăm şi inflaţia să se tempereze. Dacă va cunoaşte un ritm de scădere accelerat sau nu către ultima parte a anului rămâne de văzut, dar aşteptarea este să se tempereze şi, evident, să creăm premise, cel puţin pentru anul viitor, de o revenire a creşterii economice de măcar un punct şi jumătate de creştere a PIB.

Mă aştept să se întâmple o revenire a creşterii economice. Mai mult, facem toate eforturile şi noi, ca bănci, ca aceste lucruri să se întâmple, să sprijinim inclusiv statul în acest demers, indiferent care va fi coloratura politică sau strategia de abordare. Aceste lucruri trebuie să rămână şi trebuie să consolidăm această abordare fiscală. Este în interesul tuturor. Nu putem să ne întoarcem înapoi, ar fi o mare greşeală din acest punct de vedere.

Nu mă aştept ca activitatea de creditare să fie cu un ritm similar anului trecut. Mă aştept să fie un ritm mai scăzut, dar va fi o creştere a activităţii de creditare. Sigur, se observă o deteriorare a calităţii portofoliilor de credit. Mă aştept ca rata de neperformanţă la nivelul sistemului să crească, nu să crească alarmant, dar dacă acum vorbim de un indice de neperformanţă undeva sub 3% probabil că o să depăşim în a doua parte a anului acest nivel de indicator. Nu înseamnă ceva tragic, dar probabil că o să ne aşteptăm la o creştere. Pe de altă parte, vedem o solvabilitate care ne permite să absolvim astfel de şocuri şi să menţinem creditarea, să zic aşa, la un ritm acceptabil, dar prudent”, a punctat Neacșu, în cadrul unui eveniment de specialitate.

Inflația a urcat la 10,71% în aprilie 2026, în timp ce economia României a scăzut cu 1,7% în primul trimestru, potrivit INS

Inflația anuală a ajuns la 10,71% în aprilie 2026, cel mai mare nivel din ultima perioadă. În același timp, economia României a scăzut cu 1,7% în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Cele mai mari creșteri de prețuri au fost la energia electrică, care s-a scumpit cu peste 54% după eliminarea plafonării. Au mai crescut mult și chiriile (+43,78%), motorina (+32,68%) și benzina (+22,42%). La alimente, cafeaua s-a scumpit cu aproape 22%, iar prețuri mai mari s-au văzut și la ouă, carne de vită și fructe. În schimb, unele produse de bază, cum ar fi cartofii, făina și mălaiul, s-au mai ieftinit.

Serviciile au avut în continuare cele mai mari creșteri de preț, în medie cu 13,04% pe an. Cele mai mari scumpiri au fost la chirii, servicii de igienă, apă și salubritate, dar și la transport și servicii medicale.

În același timp, economia a scăzut. PIB-ul a fost cu 0,2% mai mic față de trimestrul anterior și cu 1,7% mai mic față de începutul anului trecut.

Instituțiile financiare internaționale și-au redus așteptările pentru România. Atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială estimează pentru 2026 o creștere economică foarte mică, sub 1%.