România rămâne pe ultimul loc în UE la abandon școlar, deși a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii ani

România a făcut un pas înainte în lupta împotriva abandonului școlar timpuriu, înregistrând în 2025 cea mai importantă reducere anuală a fenomenului din ultimii ani. Cu toate acestea, țara noastră continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană la acest capitol, iar diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân printre cele mai mari din Europa, arată cele mai recente date publicate de Eurostat.

România reduce abandonul școlar timpuriu, dar rămâne la coada Uniunii Europene

Potrivit statisticilor publicate de Eurostat la începutul lunii iunie, rata părăsirii timpurii a educației și formării a coborât în România de la 16,8% în 2024 la 15,5% în 2025. Este cea mai importantă îmbunătățire anuală consemnată în ultimii patru ani și marchează o schimbare de direcție după perioada în care indicatorul a urcat constant.

Scăderea de 1,3 puncte procentuale readuce România aproape de cele mai bune rezultate înregistrate în ultimul deceniu, însă progresul nu este suficient pentru a scoate țara din ultima poziție a clasamentului european.

În aceeași perioadă, media Uniunii Europene a coborât de la 9,4% la 9,1%, apropiindu-se foarte mult de obiectivul stabilit pentru anul 2030, respectiv o rată sub pragul de 9%.

Chiar și după această îmbunătățire, România continuă să înregistreze cea mai mare rată a părăsirii timpurii a educației și formării din întreaga Uniune Europeană. După România se situează Germania, cu 13,1%, și Spania, cu 12,8%. La polul opus se află state precum Croația, Irlanda, Grecia și Polonia, unde indicatorul este de câteva ori mai redus.

Satele trag România în jos

Analiza detaliată a datelor Eurostat arată că principala problemă nu este răspândită uniform în întreaga societate, ci este concentrată în special în mediul rural.

În 2025, rata părăsirii timpurii a educației și formării a ajuns la 23,7% în zonele rurale din România. Cu alte cuvinte, aproape unul din patru tineri cu vârste între 18 și 24 de ani din mediul rural nu și-a continuat studiile după nivelul gimnazial și nu a participat la nicio formă de educație sau formare profesională.

În contrast, în marile orașe ale României indicatorul este de doar 4,6%, un nivel chiar mai bun decât media europeană pentru mediul urban, care se situează la 8%.

În orașele mici și suburbii, rata abandonului timpuriu este de 16,3%, depășind cu peste șase puncte procentuale media europeană de 10,1%.

Diferența dintre marile orașe și mediul rural ajunge astfel la 19,1 puncte procentuale, una dintre cele mai mari discrepanțe existente la nivelul Uniunii Europene.

Tinerii din mediul rural sunt de peste cinci ori mai expuși

Datele statistice arată că un tânăr care locuiește într-o comună sau într-un sat are un risc de peste cinci ori mai mare de a părăsi sistemul educațional comparativ cu un tânăr dintr-un oraș mare.

La nivel european, diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt mult mai reduse. Media UE indică o rată de 8% în orașe, 10,1% în suburbii și orașe mici și 9,6% în mediul rural.

Aceste cifre arată că problema României este una structurală și este strâns legată de decalajele economice și sociale dintre diferitele regiuni ale țării.

Specialiștii atrag atenția că accesul limitat la educație, lipsa infrastructurii școlare moderne, dificultățile de transport, sărăcia și abandonul școlar din ciclurile anterioare contribuie la menținerea acestor diferențe.

Ce înseamnă părăsirea timpurie a educației și formării

Indicatorul utilizat de Eurostat este diferit de datele administrative privind abandonul școlar raportate de Ministerul Educației.

Părăsirea timpurie a educației și formării („early leavers from education and training”) reprezintă ponderea tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult nivelul gimnazial și care nu au participat la nicio formă de educație sau formare profesională în cele patru săptămâni anterioare anchetei statistice.

Mai exact, sunt incluși tinerii care au cel mult studii gimnaziale, nu urmează liceul, școala profesională, facultatea sau alte programe educaționale și nu au participat recent la niciun curs de formare.

Datele provin din Ancheta Forței de Muncă realizată în toate statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce permite comparații directe între țări.

România mai are mult până la ținta europeană

Comisia Europeană consideră acest indicator unul dintre cei mai importanți pentru evaluarea performanței sistemelor de educație și pentru măsurarea riscului de excluziune socială.

Tinerii care abandonează timpuriu educația au șanse mai reduse de angajare, venituri mai mici și un risc mai mare de sărăcie pe termen lung.

Din acest motiv, reducerea fenomenului reprezintă unul dintre obiectivele asumate prin Spațiul European al Educației.

Ținta stabilită pentru 2030 este ca rata părăsirii timpurii a educației și formării să coboare sub 9% la nivelul Uniunii Europene.

În timp ce media europeană a ajuns deja la 9,1%, România se află încă la 15,5%, ceea ce înseamnă că trebuie să reducă aproape la jumătate numărul tinerilor care părăsesc sistemul educațional înainte de finalizarea studiilor liceale sau profesionale.