Părinții postează tot mai mult despre copii pe internet. Cercetătorii UE avertizează asupra riscurilor pe termen lung

Fotografiile și clipurile cu copii publicate pe rețelele sociale au devenit o practică obișnuită pentru milioane de părinți. Cercetătorii europeni atrag însă atenția că aceste postări pot avea efecte de durată asupra vieții private, identității și siguranței copiilor.

Un proiect finanțat de UE analizează impactul fenomenului „sharenting”

Internetul face parte din viața de zi cu zi a familiilor, iar copiii intră în contact cu mediul digital încă de la vârste foarte mici. În paralel cu avantajele oferite de tehnologie, cercetătorii observă apariția unor riscuri noi generate chiar de comportamentul părinților.

Fenomenul cunoscut sub denumirea de „sharenting” descrie practica prin care părinții publică pe internet fotografii, videoclipuri și informații despre copiii lor. Potrivit cercetătoarei Anna Brosch de la Universitatea din Silezia din Polonia, obiectivul principal este stabilirea dimensiunii fenomenului și identificarea numărului de părinți care distribuie constant conținut despre copii pe platformele sociale, transmite spotmedia.ro.

În acest scop a fost lansat proiectul european GUARDIAN, o inițiativă de cercetare desfășurată între 2025 și 2028 în Europa și Africa de Est. Cercetătorii analizează motivațiile care îi determină pe părinți să publice astfel de informații, dar și riscurile pe care acestea le pot genera pentru copii.

Potrivit specialiștilor implicați în proiect, una dintre principalele caracteristici ale mediului online este permanența informației. Anna Brosch a explicat că materialele publicate pe internet pot rămâne accesibile pentru perioade foarte lungi de timp.

Copiii pot pierde controlul asupra propriei identități digitale

Pentru mulți părinți, distribuirea fotografiilor cu copiii reprezintă o modalitate de a împărtăși experiențe de familie sau de a menține legătura cu rudele și prietenii. În unele cazuri, imaginile publicate pe internet pot genera inclusiv venituri, în contextul dezvoltării fenomenului influencerilor și creatorilor de conținut.

Cercetătorii avertizează însă că publicarea frecventă a imaginilor copiilor poate avea efecte nedorite. Odată încărcat online, conținutul poate fi copiat, redistribuit sau utilizat fără acordul familiei.

Potrivit datelor citate în cadrul proiectului, numeroși copii afirmă că părinții au publicat informații despre ei fără să le ceară acordul. În România, până la 29% dintre copiii intervievați au declarat că le-au cerut părinților să elimine anumite materiale publicate online.

Anna Brosch a atras atenția că pierderea controlului asupra imaginilor reprezintă una dintre cele mai mari probleme. Ea a explicat că fotografiile și videoclipurile pot fi reutilizate de alte persoane în contexte complet diferite de cele intenționate inițial.

De asemenea, dezvoltarea tehnologiilor actuale permite identificarea mai ușoară a locațiilor și a informațiilor personale pornind chiar de la imagini aparent banale.

Cercetătorii avertizează asupra riscurilor legate de siguranță și hărțuire

Datele analizate în cadrul proiectului arată că mediul online continuă să prezinte numeroase riscuri pentru copii și adolescenți.

UNICEF estimează că peste o treime dintre tinerii din 30 de țări au fost victime ale hărțuirii online, iar unul din cinci a declarat că experiența l-a determinat să lipsească de la școală.

În același timp, un studiu realizat de WeProtect Global Alliance arată că mai mult de jumătate dintre tineri s-au confruntat cu o formă de abuz sexual online în perioada copilăriei.

Cercetătorii susțin că publicarea excesivă a informațiilor despre copii poate contribui la amplificarea unor astfel de riscuri. În plus, pe măsură ce copiii cresc, materialele publicate în trecut pot deveni surse de jenă, hărțuire sau intimidare.

Profesorul Stephen Muoki, cercetător la Universitatea Pwani din Kenya și participant la proiectul GUARDIAN, a explicat că fenomenul ridică și întrebări legate de identitatea personală. El consideră că, odată ajunși la maturitate, copiii se pot întreba în ce măsură imaginea lor publică a fost influențată de postările realizate de părinți fără consimțământul lor.

Regulile diferă de la o țară la alta, iar cercetătorii cer o dezbatere mai amplă

Specialiștii implicați în proiect subliniază că legislația actuală nu oferă întotdeauna răspunsuri clare pentru situațiile generate de „sharenting”.

Deși Uniunea Europeană dispune de instrumente precum Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și Regulamentul privind serviciile digitale, acestea nu reglementează în mod direct publicarea de către părinți a informațiilor despre propriii copii.

Anna Brosch a precizat că abordările diferă de la o țară la alta. În unele state, părinții sunt considerați singurii responsabili pentru deciziile privind datele copiilor, ceea ce complică adoptarea unor reguli uniforme.

În următorii ani, cercetătorii proiectului GUARDIAN intenționează să colaboreze cu școli, comunități locale și factori de decizie pentru a crește gradul de conștientizare privind impactul pe termen lung al fenomenului. Obiectivul este elaborarea unor recomandări care să contribuie la protejarea copiilor în mediul digital și la promovarea unui comportament mai responsabil în utilizarea rețelelor sociale.