Vacanță doar pentru unii români. Peste șase din zece oameni nu își permit un concediu

O vacanță de o săptămână rămâne un lux pentru milioane de români, potrivit celor mai noi date publicate de Eurostat pentru anul 2025. România ocupă din nou primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea persoanelor care nu își permit un concediu anual în afara locuinței. Procentul este de peste două ori mai mare decât media europeană și evidențiază diferențele majore de nivel de trai dintre statele membre.

Vacanță anuală, imposibilă pentru peste 61% dintre români

O vacanță de o săptămână în afara locuinței continuă să fie inaccesibilă pentru o mare parte a populației din România, potrivit celor mai recente statistici publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Datele aferente anului 2025 arată că 61,4% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că nu și-au permis financiar să plece în concediu timp de o săptămână.

Acest procent plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator, confirmând o situație care persistă de mai mulți ani. Diferența față de restul statelor membre este considerabilă și reflectă dificultățile financiare cu care se confruntă numeroase gospodării.

În clasamentul european, România este urmată de Grecia, unde 46,6% dintre locuitori au declarat că nu își permit o vacanță anuală de o săptămână. Pe următoarele poziții se află Bulgaria și Ungaria, ambele cu câte 39,1%.

Media Uniunii Europene este semnificativ mai redusă. La nivelul celor 27 de state membre, doar 27,5% dintre persoanele cu vârsta de peste 16 ani au declarat că nu își permit o săptămână de concediu în afara locuinței.

Situația s-a înrăutățit ușor în Uniunea Europeană față de anul trecut

Datele publicate de Eurostat arată că, la nivel european, indicatorul a înregistrat o ușoară deteriorare comparativ cu anul precedent. În 2025, ponderea persoanelor care nu își permit o vacanță a crescut cu 0,5 puncte procentuale față de 2024.

Chiar dacă evoluția din ultimul an este negativă, analiza pe termen lung indică o tendință favorabilă. Comparativ cu anul 2015, procentul persoanelor aflate în această situație s-a redus cu 7,7 puncte procentuale în Uniunea Europeană.

Această evoluție arată că, în ultimul deceniu, tot mai mulți cetățeni europeni au reușit să își permită cel puțin o săptămână de concediu pe an în afara locuinței, chiar dacă diferențele dintre state rămân importante.

Luxemburg, Suedia și Țările de Jos au cele mai mici procente

La polul opus al clasamentului se află statele în care posibilitatea de a pleca anual în concediu este accesibilă pentru majoritatea populației.

Luxemburg înregistrează cea mai redusă pondere a persoanelor care nu își permit o vacanță de o săptămână. Doar 10,6% dintre locuitori au declarat că nu pot suporta această cheltuială.

Pe următoarele locuri se situează Suedia, cu 12,4%, și Țările de Jos, cu 12,8%. Valorile sunt de aproape cinci ori mai mici decât cele înregistrate în România, ceea ce evidențiază diferențele semnificative de putere de cumpărare și de nivel al veniturilor între statele membre ale Uniunii Europene.

Indicatorul reflectă nivelul de trai și puterea de cumpărare

Posibilitatea de a petrece anual cel puțin o săptămână de vacanță în afara locuinței reprezintă unul dintre indicatorii utilizați de Eurostat pentru evaluarea condițiilor de trai și a gradului de deprivare materială în statele membre.

Acest indicator nu măsoară doar accesul la concedii, ci oferă o imagine asupra capacității gospodăriilor de a acoperi cheltuieli considerate obișnuite pentru un nivel de trai decent. Din acest motiv, el este utilizat frecvent în analizele privind bunăstarea populației și diferențele economice dintre țările Uniunii Europene.

Pentru România, menținerea pe primul loc în acest clasament evidențiază faptul că, în pofida evoluțiilor economice din ultimii ani, o parte importantă a populației continuă să întâmpine dificultăți în acoperirea unor cheltuieli precum concediul anual. Situația reflectă nivelul puterii de cumpărare și presiunea pe bugetele gospodăriilor, într-un context în care costurile de trai au rămas ridicate.