Doar unul din cinci orașe a ținut pasul cu digitalizarea. Serviciile digitale au rămas în urmă în restul țării

Serviciile digitale oferite de administrațiile locale din România au evoluat inegal în ultimii șase ani, arată un studiu realizat de Universitatea Babeș-Bolyai. Cercetarea, care a analizat toate cele 325 de orașe și municipii din țară în perioada 2020–2026, indică faptul că doar 21% dintre acestea și-au îmbunătățit constant performanța. Datele au fost publicate odată cu lansarea unei platforme publice care permite compararea nivelului de digitalizare al fiecărei localități.

Serviciile digitale au evoluat constant în doar 67 de orașe din România

Serviciile digitale reprezintă unul dintre principalele criterii prin care cetățenii interacționează cu administrația publică, însă evoluția acestora nu a fost uniformă la nivel național. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB), doar unul din cinci orașe din România a reușit să își îmbunătățească în mod constant nivelul de digitalizare în ultimii șase ani.

Odată cu prezentarea concluziilor cercetării, UBB a lansat și platforma publică www.orase-digitale.ro, unde orice utilizator poate consulta și compara evoluția digitalizării celor 325 de orașe și municipii din România.

Studiul este prezentat de universitate drept cea mai amplă cercetare longitudinală dedicată digitalizării administrației publice locale din România. Analiza acoperă perioada 2020–2026 și arată că doar 67 de orașe, reprezentând aproximativ 21% din total, au înregistrat o evoluție pozitivă atât între 2020–2023, cât și între 2023–2026. În schimb, majoritatea administrațiilor locale au cunoscut cel puțin o perioadă de stagnare sau regres după progresele înregistrate până în anul 2023.

Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul a șase ani și a inclus toate cele 325 de orașe și municipii din România. Evaluarea a fost realizată în trei etape – în anii 2020, 2023 și 2026 – folosind un instrument unic la nivel național, bazat pe 46 de indicatori grupați în cinci categorii: securitate și confidențialitate, ergonomie, conținut, servicii online și participare.

Majoritatea administrațiilor locale au pierdut din ritmul digitalizării după 2023

Rezultatele cercetării indică faptul că tendința de digitalizare nu a fost una liniară. Aproape șase din zece orașe, respectiv 59%, au înregistrat progrese până în anul 2023, însă ulterior au consemnat un regres în dezvoltarea serviciilor oferite online.

Analiza mai arată că cele mai importante îmbunătățiri au fost înregistrate în domeniile influențate de obligații externe, precum securitatea informatică și serviciile online, unde legislația și politicile europene au avut un rol determinant.

În schimb, componente considerate opționale, precum participarea cetățenilor la procesul administrativ și calitatea informațiilor publicate pe site-urile instituțiilor, au înregistrat scăderi comparativ cu nivelul atins în anul 2023.

Totodată, dezvoltarea serviciilor online a fost susținută în mare măsură de utilizarea unor platforme comune, precum Ghișeul.ro, dar și de soluțiile tehnologice furnizate de companii private.

„Datele arată că digitalizarea administrației locale nu este nicidecum un proces ireversibil sau un progres care se realizează automat, ci unul care trebuie întreținut permanent. Între 2020 și 2026, majoritatea orașelor au urcat, apoi au coborât, fapt care arată că dezvoltarea serviciilor digitale are nevoie de continuitate, actualizare, mentenanță și investiții constante.

În caz contrar, investițiile și dezvoltările realizate într-o etapă pot fi pierdute într-un singur ciclu electoral. Platforma orase-digitale.ro oferă tuturor acces la aceste date și creează un instrument transparent de monitorizare și comparație între orașe”, explică prodecanul FSPAC, conf. univ. dr. Nicolae Urs, coordonatorul studiului, citat în comunicatul UBB.

Platforma lansată de UBB permite compararea tuturor orașelor din România

Concluziile cercetării sunt relevante în contextul în care România a direcționat în ultimii ani fonduri importante către digitalizarea administrației publice, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, calitatea serviciilor publice digitale continuă să fie considerată o provocare inclusiv la nivel european.

Noua platformă www.orase-digitale.ro pune la dispoziția publicului rezultatele pentru fiecare oraș și municipiu din România. Utilizatorii pot compara evoluția în timp a administrațiilor locale și pot descărca gratuit baza completă de date, împreună cu metodologia utilizată de echipa de cercetare.

Reprezentanții Universității Babeș-Bolyai subliniază că metodologia folosită se diferențiază de alte evaluări prin faptul că analizează experiența reală a cetățeanului, și nu doar obiectivele asumate sau investițiile anunțate.

„Spre deosebire de evaluările bazate pe strategii, bugete sau obiective asumate, indexul realizat de cercetătorii FSPAC-UBB măsoară experiența concretă a cetățeanului, analizând serviciile digitale disponibile în fiecare oraș din România”, precizează reprezentanții UBB.

Potrivit calendarului anunțat de echipa de cercetare, următoarea evaluare va avea loc în anul 2029. Atunci va putea fi stabilit dacă regresul observat în 2026 marchează începutul unui declin al digitalizării administrației locale sau reprezintă doar o etapă temporară de recalibrare.