Legătura dintre smartphone-uri și scăderea natalității: ce arată noile studii

Ratele natalității continuă să scadă în Europa, iar datele recente indică o tendință consolidată în mai multe state membre ale Uniunii Europene. În Germania, Oficiul Federal de Statistică a raportat pentru 2024 o rată a fertilității de 1,35 copii per femeie, în scădere cu aproximativ 2% față de anul anterior.

De la interacțiuni față în față la ecrane: cum se schimbă comportamentul tinerilor

Cifrele provizorii pentru 2025 indică o nouă diminuare, până la aproximativ 654.300 de nașteri. În același timp, analiza realizată de Institutul Federal pentru Cercetarea Populației (BiB) arată că dorința de a avea copii rămâne relativ stabilă. Femeile își doresc, în medie, 1,76 copii, iar bărbații 1,74.

Diferența dintre dorință și realitate este vizibilă în așa-numitul „decalaj de fertilitate”, care în rândul femeilor a ajuns recent la 0,41, aproape dublu față de perioadele anterioare.

„A avea copii rămâne un obiectiv central în viață pentru majoritatea tinerilor. Prin urmare, scăderea actuală a numărului de nașteri nu indică o diminuare a angajamentului față de viața de familie, ci mai degrabă indică amânarea nașterilor”, a declarat cercetătoarea în domeniul populației, dr. Carmen Friedrich, de la BiB, potrivit euronews.com.

Cum schimbă smartphone-urile interacțiunea socială

O analiză publicată de Financial Times în mai 2026 aduce în discuție un studiu realizat de Nathan Hudson și Hernan Moscoso Boedo, cercetători la Universitatea din Cincinnati, care explorează influența smartphone-urilor asupra comportamentului social și, indirect, asupra natalității.

Cercetătorii susțin că, deși telefoanele inteligente nu explică singure declinul global al sarcinilor în rândul adolescentelor, acestea ar fi accelerat semnificativ procesul. După 2007, anul lansării primului iPhone, rata natalității în rândul tinerelor de 15–19 ani a scăzut abrupt la nivel internațional.

Analiza acoperă date din 128 de țări cu sisteme sociale și economice diferite. În numeroase cazuri, cercetătorii au observat o modificare similară a curbelor demografice, dar cu momente diferite de debut, în funcție de momentul în care smartphone-urile au devenit accesibile pe scară largă.

În Statele Unite, natalitatea în rândul adolescentelor a scăzut cu 71% între 2007 și 2024. În rândul femeilor de 20–24 de ani, declinul a fost de 43%, în timp ce pentru femeile de peste 35 de ani valorile au rămas stabile sau au crescut ușor. „Am constatat că fertilitatea adolescentelor a scăzut cel mai rapid la nivel mondial”, a declarat Moscoso Boedo.

Mai puține întâlniri față în față, mai puține sarcini

Ipoteza centrală a studiului indică un mecanism preponderent social. Odată cu răspândirea smartphone-urilor în grupurile de vârstă tânără, o parte semnificativă a interacțiunilor s-a mutat în mediul online. În acest context, întâlnirile directe, care pot duce uneori la sarcini neplanificate, au devenit mai rare.

Datele din Sondajul American privind Utilizarea Timpului susțin această evoluție. În 2003, adolescenții din Statele Unite petreceau în medie 68 de minute pe zi în interacțiuni directe cu prietenii. Până în 2019, durata a scăzut la 38 de minute.

În același interval, timpul alocat activităților recreative pe ecran a crescut de la 22 la 96 de minute pe zi, indicând o reconfigurare a modului în care tinerii își organizează viața socială.

Pentru a analiza diferența dintre corelație și cauzalitate, cercetătorii au examinat și introducerea rețelelor 4G la nivel de județe în Statele Unite. În zonele unde tehnologia a fost disponibilă mai devreme, scăderea natalității în rândul adolescentelor a apărut mai devreme și a fost mai pronunțată. Un model similar a fost observat și în Anglia și Țara Galilor, unde accesul universal la contracepție reduce influența altor explicații de politică publică.

Ce arată și ce nu arată studiul

Rezultatele indică în principal efecte asupra sarcinilor neplanificate în rândul adolescentelor. Pentru femeile de peste 25 de ani, categorie care reprezintă aproximativ 80% din totalul nașterilor, nu este evidențiat un impact semnificativ. Din acest motiv, concluziile nu pot explica integral scăderea generală a natalității.

Analiza pune în evidență un mecanism social: reducerea timpului petrecut în interacțiuni directe și mutarea comunicării în mediul digital schimbă contextul în care se formează relațiile și apar situațiile care pot duce la sarcini.

Tendința observată în Germania se regăsește la nivelul Uniunii Europene. Datele Eurostat arată că în 2024 s-au născut aproximativ 3,55 milioane de copii în statele membre, cu 3,3% mai puțini decât în anul precedent. Rata medie a fertilității a coborât la 1,34 copii per femeie, față de 1,38 în 2023.

În perspectivă istorică, scăderea este accentuată: în 1964, media era de 2,62 copii per femeie, aproape dublă față de nivelul actual. Niciun stat membru nu se mai află peste pragul de înlocuire a populației de 2,1 copii per femeie. Valorile variază între 1,01 în Malta și 1,72 în Bulgaria. Dintre economiile mari, Franța înregistrează 1,61, Spania 1,10, iar Italia 1,18.

Statele nordice, adesea menționate pentru politicile lor familiale extinse și nivelul ridicat al egalității de gen, au înregistrat de asemenea scăderi recente ale natalității.

„Explicarea diferențelor de fertilitate între țări rămâne dificilă. Mulți dintre factorii care odinioară explicau variația dintre state par să-și fi pierdut importanța în ultimii ani”, a declarat dr. Julia Hellstrand de la Universitatea din Helsinki.

Cum afectează munca de acasă rata natalității

Pe lângă factorii tehnologici și sociali, cercetările recente indică și influența organizării muncii asupra natalității. Sociologul Martin Bujard de la BiB a explicat pentru postul public de televiziune Deutschlandfunk că reformele politicii familiale din jurul anului 2010 au fost urmate de o creștere temporară a fertilității în Germania, însă evoluțiile recente sunt influențate mai puternic de costurile locuințelor și de inflație.

Un studiu realizat de Institutul ifo și Universitatea Stanford arată că în gospodăriile în care cel puțin o persoană lucrează de acasă o zi pe săptămână, rata fertilității este cu aproximativ 14% mai mare decât în gospodăriile fără muncă la distanță.

Cercetătorul ifo Mathias Dolls a precizat: „O mai mare flexibilitate prin lucrul de acasă ar putea ajuta oamenii să realizeze dimensiunea familiei pe care și-o doresc”.

În Germania, estimările autorilor indică faptul că un nivel de muncă de acasă comparabil cu cel din Statele Unite ar putea fi asociat cu aproximativ 13.500 de nașteri suplimentare anual.