Cum te poți înscrie la liceu în România, dacă ai făcut școala generală în străinătate: pașii esențiali ai admiterii

Pentru elevii care se întorc în România după școala făcută în străinătate, drumul spre liceu nu urmează regulile obișnuite. Există un proces special, diferit de admiterea prin Evaluarea Națională, cu pași birocratici, echivalări și decizii de comisie. În spatele acestor etape se află o procedură esențială, dar mai puțin cunoscută.

Cum te poți înscrie la liceu în România, după ce ai făcut școala generală în străinătate?

Înscrierea la un liceu din România pentru elevii care au finalizat școala gimnazială în străinătate se realizează printr-o procedură diferită față de cea a absolvenților din sistemul românesc. Spre deosebire de elevii din România, care susțin Evaluarea Națională la finalul lunii iunie și intră într-un sistem computerizat de repartizare, cei care revin din străinătate nu trec prin acest mecanism digital, ci printr-o procedură specială.

Repartizarea acestor elevi nu se face pe calculator, ci este realizată de o comisie specială, care îi încadrează pe locurile rămase libere după prima etapă de admitere sau pe locuri suplimentare dedicate acestui tip de caz.

Procedura presupune mai întâi pregătirea dosarului, etapă în care elevul trebuie să adune documentele care atestă parcursul școlar din străinătate, necesare pentru echivalarea celor opt clase. Ulterior, are loc depunerea actelor la Inspectoratul Școlar, nu direct la liceul dorit, ci la ISJ, unde dosarul complet este verificat și înregistrat.

În final, în mod obișnuit în lunile iulie-august, comisia analizează documentele, transformă notele obținute în străinătate în sistemul românesc de notare de la 1 la 10 și emite atestatul de echivalare, iar pe baza mediei rezultate și a opțiunilor exprimate, elevul este repartizat la un liceu din județ.

Pentru întocmirea dosarului sunt necesare mai multe categorii de documente, printre care o cerere tip care se completează direct la Inspectorat, copii după actele de identitate precum certificatul de naștere, cartea de identitate a elevului dacă există și cărțile de identitate ale părinților, precum și foile matricole sau rapoartele de evaluare emise de școala din străinătate, documente care dovedesc anii de studiu absolviți între clasele I și VIII și notele obținute.

De asemenea, este util un document explicativ al sistemului de notare din țara de proveniență, dacă școala îl poate elibera, deoarece ajută comisia din România la echivalare, chiar dacă Inspectoratele Școlare folosesc deja grile standardizate.

În unele situații este necesară și traducerea legalizată a actelor în limba română, în funcție de țara în care au fost obținute documentele.

Regulile privind traducerea și recunoașterea actelor diferă în funcție de statul de proveniență

Regulile privind traducerea și recunoașterea actelor diferă în funcție de statul de proveniență.

În cazul Republicii Moldova, actele se depun exact în forma lor originală, fără a fi necesare traduceri sau proceduri suplimentare deoarece sunt deja redactate în limba română.

Pentru țări precum Italia și Spania, documentele pot fi uneori recunoscute direct, fiind limbi de circulație largă acceptate de Minister, însă majoritatea Inspectoratelor solicită copii și traduceri legalizate în limba română pentru calcularea corectă a mediilor.

În cazul Germaniei, traducerea legalizată în limba română este obligatorie pentru toate foile matricole, iar sistemul de notare trebuie avut în vedere, deoarece acolo nota 1 reprezintă cea mai mare performanță, iar nota 6 cea mai mică, urmând să fie inversat în procesul de echivalare în sistemul românesc.