Divorțul de un străin. Nu în orice țară rezolvi simplu la notar. Reguli în diferite țări pentru românii din Diaspora

Divorțul de un străin/o străină este complex. În unele țări poți încheia căsnicia la notar în câteva săptămâni, în alte state ești obligat să treci prin separare, consiliere parentală și anchete sociale.

De la Italia la Germania, regulile ascund diferențe surprinzătoare care pot schimba complet viața unui cuplu.

Divorțul în Italia

În Italia, spre deosebire de România, unde te poți adresa direct notarului pentru un divorț rapid, sistemul funcționează tradițional pe baza a doi pași obligatorii: separarea (separazione) și apoi divorțul propriu-zis (divorzio). În prezent, se pot solicita ambele în același timp, printr-un singur act (ricorso cumulativo), ceea ce scurtează mult termenele și reduce costurile.

Chiar dacă se cer deodată, judecătorul va pronunța mai întâi separarea, iar după o perioadă de așteptare (6 luni dacă sunteți de acord, sau 12 luni dacă vă judecați), divorțul se finalizează automat sau printr-o procedură simplă.

Dacă NU aveți copii împreună

Dacă nu există copii minori (sau majori dependenți economic ori cu dizabilități), procedura este mult mai rapidă și ieftină. Există trei căi principale:

La primărie: Este cea mai simplă metodă. Dacă tu și soțul tău sunteți complet de acord cu termenii despărțirii și nu aveți bunuri de împărțit (case, mașini, conturi comune mari), puteți merge direct la Ofițerul de Stare Civilă din primăria localității unde locuiți. Avocatul este opțional (nu este obligatoriu). Cum funcționează? Mergeți, semnați acordul de separare, iar după 6 luni vă întoarceți pentru a semna actul final de divorț.

Negocierea asistată de avocați: Dacă sunteți de acord să divorțați, dar aveți de împărțit proprietăți sau conturi. Fiecare își angajează un avocat, aceștia redactează un acord, iar actul este trimis Procurorului Republicii pentru o simplă formalitate (nulla osta). Nu se trece deloc prin tribunal, iar totul durează în jur de o lună.

La tribunal: Dacă nu vă înțelegeți absolut deloc, va trebui să deschizi un proces în tribunal. Fiecare va avea avocatul lui, iar judecătorul va decide asupra bunurilor sau a unei eventuale pensii de întreținere pentru soțul cu venituri mai mici.

Dacă AVEȚI copii împreună

Dacă aveți copii minori (sau majori care încă nu se întrețin singuri), opțiunea divorțului simplu la Primărie este complet exclusă. Statul italian este extrem de strict când vine vorba de protejarea minorilor. Procedura se poate face fie prin Negociere Asistată (dacă sunteți de acord asupra tuturor aspectelor legate de copii), fie în Tribunal.

planul parental: Este un document obligatoriu pe care trebuie să îl prezentați. Trebuie să detalieze minuțios programul copiilor: la ce școală merg, ce activități extrașcolare au, cum se împart vacanțele, sărbătorile și weekendurile, și cum se vor lua deciziile medicale.

locuința familiei: În Italia, indiferent de cine este proprietarul casei (chiar dacă este cumpărată doar de soț sau este moștenire de la părinții lui), casa este atribuită aproape întotdeauna părintelui cu care vor locui copiii în mod predominant (genitore collocatario), pentru a asigura stabilitatea minorilor.

transparența financiară totală: Ambii soți sunt obligați să depună la dosar documentele fiscale, veniturile, extrasele de cont și proprietățile din ultimii 3 ani. Judecătorul va stabili pe baza acestora valoarea pensiei de întreținere pentru copii (mantenimento).

ascultarea minorului: Copiii care au împlinit vârsta de 12 ani (sau chiar mai mici, dacă judecătorul îi consideră destul de maturi) au dreptul legal de a fi ascultați de către judecător în privința preferințelor lor legate de program și locuință.

custodia comună: Aceasta este regula generală în Italia. Ambii părinți păstrează drepturi egale în luarea deciziilor majore legate de creșterea și educarea copiilor, custodia exclusivă fiind acordată doar în cazuri extreme (violență, abandon).

Divorțul în Spania

În anul 2005, Spania a adoptat așa-numitul „Divorcio Express”: nu există o perioadă obligatorie de separare prealabilă (te poți adresa direct pentru divorț), este un sistem „no-fault” (nu trebuie să justifici în fața nimănui de ce vrei să divorțezi; este suficient ca unul dintre soți să nu mai dorească căsnicia). Singura condiție legală de timp este să fi trecut cel puțin 3 luni de la data nunții.

Dacă NU aveți copii minori

Dacă nu aveți copii minori (sau majori dependenți), procesul poate fi extrem de rapid și se poate rezolva adesea în câteva săptămâni.

divorțul la notar: Dacă sunteți de acord cu divorțul, puteți ocoli complet tribunalul. Este cea mai rapidă cale. Angajați un avocat (în cazul acordului reciproc, puteți împărți același avocat pentru a reduce costurile). Acesta redactează un contract de divorț numit Convenio Regulador, în care stabiliți cum împărțiți bunurile sau dacă se plătește o pensie de compensare (pensión compensatoria) pentru soțul cu venituri mai mici. Mergeți împreună cu avocatul la notar, semnați actul și sunteți oficial divorțați.

pe cale judiciară (Dacă NU sunteți de acord.): Dacă soțul tău nu vrea să semneze sau nu vă înțelegeți pe partea financiară, se înaintează un divorț contencios (Divorcio Contencioso) la tribunal. Procesul va dura mai mult (între 6 luni și peste un an), iar un judecător va decide termenii finali pe baza dovezilor și veniturilor fiecăruia.

Dacă AVEȚI copii minori împreună

În Spania, dacă există copii minori, opțiunea notarului dispare complet. Statul spaniol cere ca orice decizie care implică minori să treacă prin fața unui judecător și a unui procuror pentru minori (Ministerio Fiscal), care se asigură că drepturile copiilor sunt protejate. Chiar dacă sunteți în deplin acord, va trebui să depuneți o cerere la judecătorie, însoțită de obligatoriul Convenio Regulador. Acest document trebuie să reglementeze foarte clar:

custodia: În Spania, tendința majoritară și preferată de instanțe este custodia comună (custodia compartida). Copiii petrec timp egal (sau perioade alternative, de exemplu o săptămână cu un părinte, o săptămână cu celălalt) cu ambii părinți, cu excepția cazului în care se dovedește că acest lucru le dăunează. Custodia exclusivă (custodia monoparental) se acordă mai rar, de obicei părintelui care a fost îngrijitorul principal, dacă celălalt părinte are un program de muncă incompatibil sau locuiește departe.

folosința locuinței: De regulă, locuința familiei este atribuită copiilor și părintelui cu care aceștia locuiesc cel mai mult timp. În caz de custodie comună, judecătorul decide cine rămâne în casă în funcție de situația economică a fiecăruia (cel mai vulnerabil economic tinde să primească dreptul de folosință pentru o perioadă determinată).

pensia alimentară: Chiar și în cazul custodiei comune, dacă există o discrepanță mare între veniturile tale și ale soțului tău, cel cu venituri mai mari va trebui să plătească o pensie lunară pentru cheltuielile copiilor.

Dacă sunteți de acord, judecătorul va aproba planul vostru destul de repede (2-3 luni). Dacă nu sunteți de acord, se ajunge la proces, unde judecătorul va stabili totul, de la programul de vizite la pensie, iar copiii de peste 12 ani pot fi audiați.

Divorțul în Portugalia

Dacă NU aveți copii minori împreună

Dacă nu aveți copii minori (sau majori dependenți economic), procesul este extrem de simplu și deburocratizat.

prin acord reciproc: Dacă tu și soțul tău sunteți de acord să divorțați și ați picat la pace cu împărțirea bunurilor, puteți depune cererea direct la Registrul Civil sau online (prin platforma Civil Online). Trebuie să prezentați o serie de acorduri scrise privind destinația locuinței familiei (casa de morada de família), pensia de întreținere între soți (dacă este cazul), lista bunurilor comune și, mai nou în legislația portugheză, un acord privind destinația animalelor de companie (dacă aveți). Avocatul nu este obligatoriu prin lege, dar este recomandat pentru redactarea corectă a acordurilor. Sprijinul unui avocat vă poate scuti de erori juridice.

fără acordul unuia dintre soți (în tribunal): Dacă soțul tău refuză divorțul sau nu vă înțelegeți pe partea financiară, va trebui să înaintezi o acțiune în instanță. Divorțul se va pronunța oricum (nimeni nu este ținut legat într-o căsnicie împotriva voinței sale), însă judecătorul va stabili condițiile de partaj și eventualele compensații financiare. Separarea în fapt de peste un an este un motiv automat de acordare a divorțului.

Dacă AVEȚI copii minori împreună

Diferența majoră a Portugaliei față de Spania sau Italia este că poți divorța la Starea Civilă chiar dacă ai copii minori, dar intervine un filtru de siguranță foarte important: Ministerul Public.

prin acord reciproc: Voi doi, de comun acord, redactați un document numit Regulação das Responsabilidades Parentais (Reglementarea responsabilităților părintești). Acest act stabilește unde vor locui copiii, programul de vizite și pensia alimentară. Depuneți actele la Conservatória. Conservatorul (ofițerul de stare civilă) trimite acordul vostru privind copiii către Procuratură. Procurorul are rolul de a verifica dacă drepturile minorilor sunt perfect protejate. Dacă procurorul își dă acordul, divorțul se finalizează imediat la Starea Civilă. Dacă procurorul consideră că acordul dezavantajează copiii, vă va cere modificări. Dacă refuzați modificările, dosarul se mută automat la tribunal.

fără acord (la tribunal): Dacă nu vă înțelegeți asupra custodiei sau a pensiei alimentare, procesul devine unul judiciar. Un judecător de la Tribunal de Família e Menores va decide totul.

custodia comună: Este regula de aur. Deciziile importante (școală, intervenții medicale, mutări) se iau exclusiv de comun acord.

locuința: În ultimii ani, instanțele portugheze încurajează puternic modelul de rezidență alternată (residência alternada), în care copilul petrece perioade egale de timp cu ambii părinți (de exemplu, o săptămână cu mama, o săptămână cu tata), dacă logistica și programul părinților permit asta.

pensia alimentară: Este obligatorie. Chiar și în caz de rezidență alternată, dacă unul dintre părinți are venituri considerabil mai mari, acesta va contribui cu o sumă de bani pentru a echilibra nivelul de trai al copilului în ambele case.

Franța

Dacă NU aveți copii împreună

Dacă nu aveți copii, procesul este strict dictat de nivelul vostru de înțelegere privind bunurile și decizia de a divorța:

divorțul prin consimțământ mutual fără judecător: Aceasta este procedura standard și cea mai rapidă dacă sunteți de acord cu totul (inclusiv partajul). Avocații voștri redactează un contract de divorț (convention de divorce). Acest contract va stabili împărțirea bunurilor, plata datoriilor și, dacă este cazul, o plată compensatorie (prestation compensatoire) pentru soțul care ar suferi o scădere bruscă a nivelului de trai. Odată ce contractul este gata, este trimis prin poștă cu confirmare de primire. Aveți obligatoriu un termen de reflecție de 15 zile în care nu aveți voie să semnați. După cele 15 zile, semnați contractul împreună cu avocații, iar acesta este trimis unui notar. Notarul doar îl înregistrează oficial (nu vă audiază), moment în care divorțul devine definitiv. Totul poate dura doar 1-2 luni.

divorțul contencios: Dacă nu sunteți de acord, procesul ajunge în fața Judecătorului pentru Afaceri Familiale. Există mai multe tipuri: Pentru alterarea definitivă a legăturii conjugale: Puteți cere divorțul automat dacă demonstrați că locuiți separat de cel puțin 1 an (redus de la 2 ani prin reforma din 2021).

pentru culpă: Dacă unul dintre soți a încălcat grav obligațiile căsătoriei (infidelitate, violență, abandon familial).

Dacă AVEȚI copii împreună

Sistemul francez permite divorțul amiabil (fără judecător) chiar și dacă aveți copii, dar cu o condiție esențială legată direct de aceștia. Părinții sunt obligați prin lege să își informeze copiii (care au vârsta și maturitatea de a înțelege, de obicei de la 9-10 ani în sus) că au dreptul de a fi ascultați de un judecător.

Dacă minorul NU dorește să fie ascultat, puteți continua cu divorțul rapid la notar (prin avocați), exact ca în scenariul fără copii, incluzând în contract clauzele despre pensie și custodie. Va trebui să completați un formular oficial prin care copilul declară că nu vrea să meargă la judecător. Dacă minorul DOREȘTE să fie ascultat, procedura la notar se blochează automat. Divorțul trebuie obligatoriu să se mute în instanță (consentement mutuel judiciaire), pentru ca judecătorul să asculte copilul și să valideze acordul părinților.

Prin lege, autoritatea părintească rămâne comună. Ambii părinți trebuie să ia deciziile importante (școală, religie, sănătate) împreună.

Reședința alternantă este foarte des întâlnită în Franța. Copilul stă o săptămână la un părinte, o săptămână la celălalt. Reședința principală: Copilul locuiește cu un părinte, iar celălalt are drepturi de vizită și cazare (clasicul un weekend la două săptămâni și jumătate din vacanțe). Pensia alimentară se calculează în funcție de veniturile părinților și de timpul petrecut de copil cu fiecare. Chiar și în reședința alternantă, dacă un părinte câștigă mult mai mult, va plăti o pensie celuilalt pentru a menține echilibrul nivelului de trai al copilului.

Bulgaria

Dacă NU aveți copii împreună

Dacă nu aveți copii minori împreună, procedura este mult mai simplă, dar depinde în totalitate de nivelul de înțelegere dintre tine și soț.

prin acord reciproc: Este cea mai rapidă și ieftină cale. Va trebui să depuneți o cerere comună la instanță, însoțită de un acord scris detaliat. Instanța nu va căuta motivele destrămării căsătoriei. Acordul trebuie să stabilească doar chestiuni patrimoniale, cum ar fi utilizarea locuinței familiei, pensia de întreținere între soți (dacă este cazul) și numele de familie purtat după divorț.

prin cerere/acțiune în instanță: Dacă soțul nu este de acord cu divorțul, va trebui să intentezi un proces dovedind că mariajul este „profund și iremediabil destrămat”. Poți cere (sau nu) instanței să se pronunțe și asupra culpei (cine este vinovat pentru eșecul căsătoriei). Procedura include o tentativă obligatorie de conciliere în fața judecătorului.

Dacă AVEȚI copii împreună

Când există copii minori rezultați din căsătorie, statul bulgar se implică mult mai mult pentru a proteja interesele acestora. Direcția de Asistență Socială va fi obligatoriu implicată în proces pentru a emite un raport.

prin acord reciproc: Puteți divorța amiabil, dar acordul vostru scris este obligatoriu și trebuie să reglementeze strict și complet următoarele aspecte legate de copii: Cine va exercita drepturile părintești? În Bulgaria, deși custodia comună este posibilă, de multe ori exercițiul efectiv îi este acordat unui singur părinte, cu drepturi extinse pentru celălalt. Unde va fi locuința copiilor? Programul detaliat de relații personale (vizitare) pentru părintele cu care copiii nu locuiesc în mod curent. Instanța va aproba divorțul doar dacă constată că acest acord protejează pe deplin interesul superior al copilului.

prin proces (fără acord): Dacă nu vă înțelegeți asupra custodiei sau pensiei alimentare, instanța va decide din oficiu cu privire la toate aceste aspecte. Judecătorul va audia părinții, martorii și va analiza rapoartele asistenților sociali pentru a stabili unde vor locui copiii și cum se vor exercita drepturile părintești. Procesul poate dura de la câteva luni la peste un an.

Ungaria

Dacă NU aveți copii împreună

Dacă nu aveți copii minori, procedura depinde de existența unui consens între tine și soțul tău.

prin acord comun: Este cea mai rapidă și mai puțin stresantă variantă. Judecătorul nu va cerceta motivele destrămării căsătoriei și nu va căuta vinovați. Totuși, instanța va aproba divorțul doar dacă prezentați un acord clar cu privire la două aspecte obligatorii: plata pensiei de întreținere pentru soțul aflat în nevoie (dacă este cazul) și dreptul de utilizare a locuinței familiei. Împărțirea averii comune nu trebuie neapărat finalizată în acest stadiu, ea putând face obiectul unui acord sau proces separat.

prin proces (cerere unilaterală): Dacă soțul tău nu dorește divorțul sau nu vă înțelegeți asupra termenilor, va trebui să introduci o acțiune prin care să dovedești că mariajul este „profund și iremediabil destrămat”. Prima înfățișare la tribunal include o etapă obligatorie de conciliere. Dacă împăcarea eșuează, instanța va analiza probe, va audia martori (dacă e necesar) și va decide desfacerea căsătoriei.

Dacă AVEȚI copii împreună

În prezența copiilor minori rezultați din căsătorie, instanța maghiară va pune pe primul loc interesul superior al acestora, iar cerințele procedurale sunt mult mai stricte.

prin acord comun: Pentru a obține un divorț amiabil și rapid, nu este suficient să fiți de acord cu despărțirea. Trebuie să încheiați un acord cuprinzător și detaliat, pe care judecătorul să îl valideze, privind: Deși custodia comună este regula și este încurajată, trebuie să stabiliți exact cu care dintre părinți vor locui copiii.

fără acord (litigiu): Dacă nu vă puteți pune de acord asupra copiilor, instanța va decide din oficiu. Judecătorul va analiza situația financiară și locativă a fiecăruia, va audia părinții și, foarte probabil, va solicita rapoarte de la Autoritatea Tutelară Maghiară (Gyámhatóság) sau evaluări psihologice pentru a decide la cine vor rămâne copiii și ce program de vizitare se impune. Această procedură poate fi îndelungată și epuizantă.

Serbia

Dacă NU aveți copii împreună

Dacă nu aveți copii minori împreună, procesul este considerabil mai simplu și se poate desfășura pe două căi:

prin acord reciproc: Este varianta cea mai rapidă. Trebuie să depuneți o cerere comună, care include obligatoriu un acord scris privind împărțirea bunurilor comune. Instanța nu va cerceta motivele destrămării căsătoriei și va pronunța hotărârea de divorț, de regulă, la prima înfățișare.

prin proces: Dacă soțul nu este de acord să semneze actele, va trebui să introduci o acțiune în instanță, demonstrând că relațiile voastre sunt „grav și permanent afectate”. În acest caz, legea sârbă impune o procedură obligatorie de mediere, administrată de instanță sau de serviciile sociale, care conține o etapă de împăcare. Dacă împăcarea eșuează, judecătorul va pronunța divorțul.

Dacă AVEȚI copii împreună

Când există copii minori, statul sârb intervine activ pentru protejarea acestora prin intermediul unei instituții centrale: Centrul de Asistență Socială. Raportul și evaluarea psihosocială realizate de CSR sunt obligatorii în proces și cântăresc decisiv în fața judecătorului.

prin acord reciproc: Divorțul de comun acord este posibil, însă pe lângă împărțirea bunurilor, sunteți obligați să prezentați un plan scris și extrem de detaliat cu privire la copii.

prin proces (fără acord): Dacă nu ajungeți la un consens, medierea obligatorie din instanță va încerca măcar obținerea unui acord parțial privind copiii. În caz de eșec total, Centrul de Asistență Socială (CSR) va demara o anchetă amănunțită: vizite la domiciliul fiecărui părinte, interviuri și evaluări psihologice ale părinților și copiilor. Pe baza raportului oficial emis de CSR, judecătorul va stabili din oficiu custodia, pensia alimentară și programul de vizite. Acest proces poate dura de la câteva luni la peste un an.

Republica Moldova

Dacă NU aveți copii împreună

Dacă nu aveți copii minori comuni (inclusiv adoptați), procedura poate fi foarte simplă și rapidă, mai ales dacă există o înțelegere deplină.

pe cale administrativă: Dacă amândoi sunteți de acord cu divorțul și nu aveți litigii legate de împărțirea averii sau de întreținere, puteți depune o declarație comună la organul de stare civilă. Căsătoria se desface în termen de o lună de la depunerea cererii, timp lăsat pentru eventuala retragere a acesteia.

la notar: La fel ca în România, puteți alege procedura notarială dacă sunteți de comun acord. Notarul va elibera un certificat de divorț după trecerea unui termen de reflecție de 30 de zile. Este o opțiune utilă dacă doriți să partajați amiabil și bunurile în același timp.

pe cale judecătorească: Această cale devine obligatorie doar dacă unul dintre voi nu este de acord cu divorțul, dacă unul se eschivează de la depunerea cererii la starea civilă, sau dacă aveți dispute nerezolvate privind împărțirea proprietăților. Instanța va acorda, de regulă, un termen de împăcare de la una la 6 luni.

Dacă AVEȚI copii împreună

În momentul în care aveți copii minori comuni, statul impune protejarea intereselor acestora, motiv pentru care divorțul pe cale administrativă sau notarială nu mai este posibil (cu excepția unor cazuri foarte specifice, ex. soțul este declarat dispărut sau incapabil). Divorțul se va pronunța exclusiv de către instanța de judecată.

prin acord comun: Dacă sunteți de acord să divorțați și v-ați înțeles în privința copiilor, procesul este mai scurt. Va trebui să prezentați instanței un acord privind: locul de trai al copiilor după divorț, modul de plată și cuantumul pensiei de întreținere (pensia alimentară), participarea părintelui care va locui separat la educația și vizitarea copiilor. Instanța va desface căsătoria fără a cerceta motivele intime ale divorțului, validând înțelegerea voastră.

fără acord (în caz de litigiu): Dacă nu ajungeți la un consens privind copiii sau partajul, instanța va fi cea care decide. În aceste cazuri, este obligatorie implicarea Autorității Tutelare locale. Aceasta va efectua o anchetă la domiciliile ambilor părinți și va prezenta instanței un aviz scris. Instanța va decide cu cine vor locui copiii luând în considerare atașamentul acestora, vârsta, calitățile morale ale părinților și condițiile de trai.